Prima plantaţie exotică moare înainte de a se naşte

Metamorfoza viitoarelor ţinuturi aride ale României, gândită şi iniţiată de oameni de ştiinţă din agricultura noastră, pare a se finaliza cu un prim eşec, să-l numim de moment. Cu 15 ani în urmă, o echipă de profesori vizionari de la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti, a adus de pe ţinuturile italiene primii butaşi de kiwi spre a-i aclimatiza şi dezvolta într-o plantaţie fascinantă din Dobrogea, perimetru agricol pe care ei îl imaginau a fi una dintre cele mai roditoare grădini ale Europei.

Câmpul experimental ales de ei este localizat în zona fostului IAS Ostrov şi măsoară nu mai mult de 2 hectare. Timp de 8 ani, până când IAS-ul a fost privatizat, s-au aflat sub supravegherea lor ştiinţifică 6 soiuri de kiwi specia Actinidia Deliciosa şi câteva selecţii din Actinidia Arguta, asupra eficienţei cărora urmau să se pronunţe profesori şi specialişti care au condus procesul de ameliorare şi multiplicare.

În anul de referinţă 2008, concluziile lor sunt următoarele:
- Plantaţiile de kiwi din România reprezintă o şansă economică şi socială încurajatoare.
- Aclimatizarea culturii de kiwi se justifică atât din punct de vedere pedoclimatic, cât şi economic. La capătul primei perioade a procesului de asimilare rezultă clar că, în timp, ţinutul Dobrogei va deveni arealul în care pot convieţui deopotrivă culturile tradiţionale rezistente la secetă, cu unele plantaţii exotice ce vor redefini actuala înfăţişare agricolă a acestui perimetru.

- În condiţiile unei ierni extrem de geroase, cea din 1993, butaşii de kiwi ce se aflau în primul an de viaţă în plantaţie au supravieţuit în proporţie de 80%, procent ce creează certitudinea că o plantaţie viguroasă va suferi pierderi mult mai mici. În pofida acestor realizări cel puţin încurajatoare, câmpul experimental de la Ostrov este pe cale de a-şi da sfârşitul înainte de a se naşte, cum s-ar spune. Actualul patron-concesionar pare a fi nemulţumit de realizările productive şi declară că va desfiinţa plantaţia. Se pare că la originea intenţiilor nesăbuite ale acestuia se află, în fapt, motive concurenţiale. Domnul patron funciar este în acelaşi timp un mare jucător pe piaţa importurilor de fructe exotice şi ar avea temerea că dezvoltarea acestei industrii în România i-ar încurca afacerile.

Conectaţi la informaţiile ştiinţifice cu privire la schimbările climatice care prefigurează transformarea unor perimetre agricole din sudul ţării în ţinuturi aride, un grup de profesori de la Facultatea de Horticultură a USAMVB au conturat un fel de strategie virtuală în domeniul lor de activitate. Concluzia la care au ajuns este că perimetrul agricol cel mai expus acestei evoluţii climatice va fi Dobrogea, mai precis perimetrele neirigabile ale acesteia. În urma acestei analize, soluţia a fost schimbarea din mers a profilului agricol, în ideea introducerii în cultură a unor plantaţii rezistente la secetă şi, pe cât posibil, şi la ger.

Prima lor opţiune a fost aceea a înfiinţării unor plantaţii de kiwi, care la fel ca smochinul, găseşte condiţii naturale normale de dezvoltare în sudul ţării. Înainte de a decide asupra acestei opţiuni, profesorii au studiat vreme îndelungată condiţiile pedoclimatice în care se dezvoltă plantaţiile de kiwi din Italia. Fapt este că, la această dată, câmpul experimental de la Ostrov se înfăţişează ca o plantaţie fascinantă. Producţia realizată în cazul unor soiuri ar putea să atingă nivelul celor mediteraneene, cu condiţia ca sistemul de irigare, existent în plantaţia de la Ostrov, să fie folosit.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu