Imprimati articolul

Bilanţ agricol 2008

Cerealele din vară şi din toamnă

Directorul general al Direcţiei Generale Implementare Politici Agricole din cadrul MADR, Teodor Mihalcea, susţine că 2008 va rămâne un an de referinţă pentru producţia de cereale, care a fost de 16 milioane tone. Probabil, dacă ne comparăm cu anul 2007, când producţia de cereale a fost de două ori mai mică.

Cerealele păioase, aproape 9 milioane de tone

Potrivit datelor operative ale Ministerului Agriculturii, în vara anului 2008, la grâu, s-au recoltat 7,7 milioane de tone, cu o medie de 3.500 kg/ha. Orzul de toamnă a ajuns la 594.300 t (3.700 kg/ha), orzoaica de toamnă şi cea de primăvară, însumate, la 490.500 t (3.000 kg/ha). La ovăz s-au obţinut 149.600 t (2.100 kg/ha), iar la rapiţă, 702.400 t (1.900 kg/ha). Anul trecut, la grâu, cantitatea recoltată a fost de numai 2.989.600 t (1.550 kg/ha), iar la orz de toamnă 222.400 t (1.630 kg/ha). Producţia la orzoaica de toamnă şi de primăvară, însumate, a fost de 263.900 t (1.200 kg/ha), la ovăz 116.900 t (1.050 kg/ha), iar la rapiţă 347.100 t (1.000 kg/ha).

Culturile de toamnă, sub aşteptări

Seceta care s-a instalat în multe regiuni, după data de 15 iulie, a scăzut producţia anticipată de porumb. În toamna anului 2008 s-au recoltat 7,5 milioane de tone de porumb. Floarea-soarelui a ajuns la 1,15 milioane de tone, soia la 75.000 t, iar sfecla de zahăr la 670.000 tone. Pentru comparaţie, în 2007 producţia la porumb a fost de numai 3,93 milioane de tone, la floarea-soarelui 539.400 t, la soia 107.400 t, iar la sfecla de zahăr 809.200 tone.

Date comparative

Din datele existente la Institutul Naţional de Statistică şi la MADR rezultă că, din 1991 şi până acum, au fost şi alţi ani buni pentru agricultură. Astfel, în anul 2001 s-au obţinut 7,7 milioane tone de grâu (3.038 kg/ha) şi 9,1 milioane tone de porumb (3.066 kg/ha). În 2004, recolta de grâu a fost tot de

7,7 milioane de tone (3.870 kg/ha) şi de porumb 14,1 milioane de tone (4.630 kg/ha). Un alt an foarte bun a fost 2006, când s-au obţinut 15,8 milioane de tone de cereale, din care grâu 5,58 milioane de tone (2.700 kg/ha) şi porumb 8,98 milioane de tone (3.560 kg/ha). Însă cel mai bun an, din 1995 încoace, a fost 2005, când producţia totală de cereale a atins 19,3 milioane de tone, din care grâu 7,4 milioane de tone (2.960 kg/ha) şi porumb 10,39 milioane de tone (3.950 kg/ha).

Suntem încă departe de Europa

Adevărul este că suntem încă departe de Europa. Producţia medie de cereale din anul acesta a fost de numai 2,8 tone la hectar. În aceleaşi condiţii de climă, ţările Uniunii Europene au obţinut 5,4 t/ha în 2008, respectiv 4,8 t/ha anul trecut, iar media ultimilor cinci ani este de 5 t/ha. Cele mai mari producţii medii, în 2008, au fost obţinute în Irlanda (9,2 t/ha), Belgia (8,6 t/ha) şi Olanda (8,3 t/ha).

Industria alimentară în creştere ponderată, dar sigură

Industria alimentară şi a băuturilor va continua şi în 2009 evoluţia pozitivă din ultimii ani, înregistrând creşteri atât în cazul volumului producţiei (5,5%), cât şi al ponderei în cadrul industriei româneşti (12,2%), relevă un studiu recent întocmit de Comisia Naţională de Prognoză, pe baza datelor existente la Institutul Naţional de Statistică.

O decuplare periculoasă

Anul trecut, volumul cifrei de afaceri a vânzărilor, cu preponderenţă produse alimentare, băuturi şi tutun, a crescut cu 5,8% faţă de 2007, şi aceasta în condiţiile unui an agricol 2007 foarte slab. Creşterea volumului producţiei s-a bazat atât pe cererea internă, cât şi pe cea a exporturilor care s-au majorat cu 19,8% în comparaţie cu 2007, socotit a fi vârf al industriei alimentare.

De altfel, în ultimii ani a existat un decalaj între ritmurile medii de creştere ale celor două ramuri. Astfel, dacă producţia agricolă a înregistrat în perioada 2001-2007 un ritm mediu anual de doar 1,4%, creşterea medie anuală a producţiei industriei alimentare s-a situat la 8,5%.  Fapt este că asistăm la o decuplare a producţiei industriei alimentare de oferta internă de materii prime, ceea ce, implicit, înseamnă că societăţile de profil dispun de o competitivitate suficient de ridicată pentru a produce şi la costuri relativ mai ridicate induse de import.

Exportul, mai mare decât importul

Pentru anii 2008 şi 2009 se estimează că industria alimentară are capacitatea de a-şi menţine dinamica bună a exporturilor, contribuind astfel la îmbunătăţirea deficitului comercial. Creşterea valorică a exporturilor industriei alimentare este estimată la aproape 20% în 2008 şi la 17,5% în anul 2009.

În ultimii trei ani, ritmul mediu de creştere al exporturilor industriei alimentare a fost de 15%, asemănător cu cel al exporturilor totale de bunuri, de 15,8%. Semnificativă este inversarea raportului dintre cele două dinamici. Dacă în anul 2005 creşterea exporturilor industriei alimentare, de 8,8%, reprezenta aproximativ jumătate din cea a exporturilor totale, în anul 2007 această ramură a fost una dintre activităţile care au susţinut exportul românesc, cu o creştere de 25,6% (13,7% pe ansamblul exportului).

Importul de produse alimentare, în perioada 2005-2007, s-a caracterizat printr-o dinamică a acestuia cu mult peste cea a exportului. Totuşi, decalajul dintre cele două evoluţii s-a diminuat constant, de la 26%, în 2005, la mai puţin de 6% în 2007. Din această perspectivă, prognoza CNP evidenţiază posibilitatea încetinirii în continuare a dinamicii importului de produse alimentare, la 15,8% în anul 2008 şi 9,4% în anul 2009.

Pagini realizate de Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

֩ Comentarii