Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Norme care pun în pericol produsele tradiţionale

Fiecare ţară din Uniunea Europeană dispune de numeroase sortimente de produse specifice. Să ne aducem aminte doar că Franţa oferă consumatorilor interni şi celor din Uniunea Europeană nu mai puţin de 400 de sortimente de brânzeturi, zeci de sortimente de vinuri etc., etc.

Ce se întâmplă cu produsele reprezentative fiecărei regiuni din ţara noastră pe care ar trebui să le facem cunoscute?

Recent, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a făcut public un nou set de norme impuse de Uniunea Europeană, ce i-au nemulţumit pe micii producători care oferă, se ştie, pieţei peste 45 la sută din brânzeturi la nivelul ţării.

Nemaiavând posibilitatea să aplice noile norme pentru că este nevoie de bani, spun micii producători, piaţa va fi lipsită de aceste produse tradiţionale, cu atât mai mult cu cât firmele care le fabrică au capacităţi reduse de producţie. La nivel naţional sunt înregistrate circa 1.750 de produse tradiţionale, din care cele mai multe sunt în domeniul lactatelor, mezelurilor şi panificaţiei.

Suceava, un fel de lider

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, lider în produsele tradiţionale este judeţul Suceava. La Târgul Lăptarilor, care are loc în fiecare toamnă la Câmpulung Moldovenesc, pot fi văzute şi gustate zeci de sortimente înregistrate ca produse tradiţionale: brânza sărată de Varniţa, brânza de burduf de la Stănişoara, cea de la Horodniceni sau brânza cu smântână de la Călineşti, la care se adaugă 18 sortimente de caşcaval şi lista poate continua.

În judeţul Neamţ sunt doar şase producători care oferă produse lactate tradiţionale: şapte tipuri de caşcaval, telemea de capră, de oaie, brânză de burduf ş.a.

În judeţul Iaşi au fost omologate 19 produse tradiţionale şi, ca peste tot în Moldova, cele mai multe fiind obţinute din lapte sau produse de panificaţie.

Unde sunt vinurile?

Ne întrebăm, fireşte, unde sunt vinurile tradiţionale, adevărate branduri pentru cunoscători, cum  ar fi cele din Răducăneni sau produsele rezultate din prelucrarea peştelui din marile iazuri ale judeţului.

Ce trebuie făcut? În primul rând, se impune obţinerea cât mai urgent a protecţiei produsului sau omologarea lui. Să nu uităm că toate aceste produse au fost create când nu existau E-uri. Ele sunt căutate pe piaţa naţională şi, cu siguranţă, în afara ţării. Din păcate, îngrădirile la care sunt supuşi, iată, micii producători prin aplicarea „ad litteram“ a unor norme europene, fără ca acestea să fie adaptate la condiţiile noastre, pun în pericol existenţa acestor produse pe piaţă.

Exigenţa exagerată strică

„Vindem acum, ne spune Elena Mateciuc din Dumbrăveni-Suceava, în spaţii, e adevărat, mai curate dar trebuie să le închiriem, şi asta înseamnă bani. Mai mult, câştigul de la oi aproape că nu mai este. E atât de greu să respecţi regulile pe care le cer inspectorii încât, să vă spun drept, eu am vândut oile. E mai uşor să îngrijeşti o vacă de la care ai lapte mai tot timpul anului, iar domnii inspectori sunt mai îngăduitori.“

Aşa stând lucrurile, până a aplica noile norme impuse de Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să nu uităm că micul producător nu are banii necesari pentru a-i investi în aplicarea acestor reguli, iar consecinţa va fi dispariţia de pe piaţă a circa 45% din brânzeturi, gol care, evident, va fi acoperit prin importuri scumpe.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 9, 1-15 MAI 2008

Vizualizari: 937



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI