Imprimati articolul

Canalul Siret-Bărăgan revine în actualitate

Canalul Magistral Siret-Bărăgan constituie, la ora actuală, un subiect fierbinte, pentru că va străbate o zonă aridă, dar cu mare potențial agricol. Va fi alimentat din acumularea Călimăneşti, ajungând până la cea de la Dridu, cu posibilitate de alimentare şi a văii Mostiştea. Investiția, care include și rețeaua de canale secundare, va fi derulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP).

acum, lucrările nu au fost finalizate din cauza alocării insuficiente de fonduri.
Valoarea totală alocată de statul român, pentru Obiectivul de investiții „Canalul magistral Siret-Bărăgan“, în perioada 1986-2011, se ridică la 37.637.439 de lei. Numai anul trecut s-au cheltuit 3 milioane de lei, ne-a informat Administraţia Naţională „Apele Române“ (ANAR), din cadrul MMP.

Conform ANAR, scopul realizării investiției este predominant irigarea suprafețelor agricole, deoarece spaţiul Siret-Ialomiţa are o suprafaţă agricolă de peste 700.000 ha, dar este deficitar în resurse de apă. Din această suprafaţă, 68% se încadrează în clasa I de fertilitate. Râurile din zona estică a spaţiului seacă complet în anii secetoşi (Putna, Milcovul și Râmna).

Fonduri alocate

Valoarea necesară pentru finalizarea lucrărilor se ridică la 796.225.470 de lei. În funcție de asigurarea fondurilor de la bugetul de stat sau atragerea unor credite, va fi posibilă finalizarea lui. Conform listei obiectivelor de investiții pe anul 2011, finanțate de la bugetul de stat, termenul de punere în funcțiune este decembrie 2015.

Stelian Fuia, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat, în timpul unei recente conferințe de presă, că orice canal trebuie impermealizat, pentru că au loc pierderi de apă, de până la 40%, ceea ce mărește costurile de irigații. Însă investiția ar deveni mai scumpă!
Datele ANAR arată că pierderile înregistrate de-a lungul anilor, pe șantierul Siret-Baragan, sunt minore, în raport cu valoarea investiției: capete armături tăiate, banda de etanșare distrusă, dale de beton deteriorate, subtraversări de pâraie colmatate sau cablu de rețea electrică tăiat și furat.

Ce ar mai trebui făcut

Potrivit ANAR, urmează ca execuţia lucrărilor să fie concentrată în continuarea tronsonului de canal dat în exploatare, astfel încât sursele financiare alocate pentru acest obiectiv de investiţie să permită prelungirea continuă a tronsonului de canal activ.

Execuţia în continuare, pe tronsonul situat în zona localităţii Mărăşeşti şi la nord de aceasta, este condiţionată strict de definitivarea intersecţiilor canalului cu drumul naţional Focşani-Bacău şi cu calea ferată Mărăşeşti-Panciu. Podurile noi de traversare a canalului sunt construite, dar nu sunt realizate lucrările de racordare convenite, avizate şi aprobate anterior.

Investiţiile necesare pentru execuţia acestor lucrări de racordare au fost cuprinse în devizul general aprobat, ca investiţii colaterale, în sarcina Ministerului Transporturilor.
Însă este necesară asigurarea fondurilor pentru realizarea lucrărilor aferente MMP, corelată cu ceilalţi titulari de investiţie conform DCS 394/01.12.1986.

Câteva date tehnice

Lucrarea hidrotehnică va avea o lungime de 190 km, cu un debit de până la 200 mc/s. Spațiul Siret-Ialomița are o suprafață de 700.000 ha, fiind partea cea mai deficitară în resurse de apă. Însă se vor iriga aproximativ 500.000 ha. Pentru 420.000 ha trebuie construite sisteme noi de udare, iar pentru celelalte 80.000 ha este necesară racordarea unor sisteme existente la sursa de alimentare.

Prin realizarea noului canal se pot iriga în anii medii şi ploioşi, pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha, care folosesc în prezent apa prin pompare din Dunăre. Astfel se realizează o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2,25 milioane de euro/an.

Avantaje

Calculele preliminare arată că, în urma terminării execuției, se pot obţine următoarele sporuri anuale de recoltă (fără mărirea suprafețelor cultivate!): grâu – 330.000 t, porumb 513.000 t, soia – 32.000 t, floarea-soarelui – 60.000 t, furaje – 1.800.000 t și fructe, struguri – 133.000 t. Echivalentul acestor sporuri, la preţul mondial al pieţei, este de aproximativ 120 milioane de euro/an.

Un alt avantaj ar fi creșterea ponderii culturilor furajere din terenul arabil. Aceasta, corelată cu sporirea semnificativă a randamentelor şi cu îmbunătăţirea calităţii furajelor, va conduce în final la înmulțirea efectivelor de animale din zonă şi, implicit, la mărirea gradului de folosire a capacităţi lor de industrializare a producţiei agricole animaliere.

De asemenea, s-ar putea dezvolta industria viei şi vinului, precum și a prelucrării fructelor, având în vedere că regiunea este importantă din punct de vedere viticol şi pomicol.

Totodată, există posibilitatea dezvoltării social-economice şi a turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret-Ialomiţa oferă un cadru natural cu potenţial turistic deosebit. Printr-o amenajare corespunzătoare a staţiunilor de odihnă şi tratament din zonă, a cabanelor, a drumurilor de acces se poate aprecia o creştere semnificativă a numărului de turişti.

Nu în ultimul rând, din punctul de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.

În plus, se poate asigura un debit de 5 mc/s de apă pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor urbane şi rurale aflate în vecinătatea traseului.

Menționăm că Obiectivul de investiții „Canalul magistral Siret-Bărăgan“ a fost promovat cu DCS 394/1 decembrie 1986. Execuția lucrărilor a început în anul 1987, stabilirea constructorilor fiind făcută de ministerele nominalizate în DCS 394/1 decembrie 1986. Lucrările Consiliului Național al Apelor se realizau de TLHS București, care avea în subordine ALHS Focșani, actualmente SC SIBAREX SA Câmpineanca.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2012

֩ Comentarii