Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Ce perspective au tinerii agricultori?

Anual, mii de studenţi ies de pe băncile facultăţilor cu profil agricol. Câţi dintre aceştia practică ulterior meseria, nimeni nu are o evidenţă de acest gen. Pesemne că lucrurile sunt încă destul de confuze pentru tineri cu privire la ceea ce au de făcut după ce dobândesc diploma de specialist în agricultură. Am stat de vorbă despre acest subiect cu directorul Camerei Agricole Prahova, dr. ing. Mita Enache.

Primul pas: încadrarea în tipul de finanţare europeană

– Avem, dna director, următorul scenariu: vine la dvs. un absolvent de facultate, nu contează din ce profil – agronomie, horticultură, zootehnie etc. Ce-l sfătuiţi să facă?

– Trebuie să vă spun că la noi vin absolvenţi de liceu şi de orice facultate, cu profil agricol sau nonagricol, care doresc să pornească o afacere în agricultură, în turism sau în servicii (IMM din mediul rural). Indiferent de activitatea pentru care un tânăr intenţionează să acceseze un proiect cu finanţare europeană, dacă nu are studii de specialitate, trebuie să parcurgă nişte cursuri de scurtă durată (360 de ore), pe care Camera Agricolă este acreditată să le organizeze.

Vorbind însă despre tinerii care s-au specializat în agricultură, ar fi aici o primă categorie, pe care o dăm deja deoparte: absolvenţii care nu au teren în familie şi nici posibilitatea să arendeze sau să concesioneze o anumită suprafaţă.

A doua categorie este cea a tânărului care chiar vrea să-şi înceapă propria afacere în agricultură. Sfatul nostru este legat şi de ceea ce dispune şi doreşte el să facă. Dacă are resurse limitate (2-8 UDE - unitate de dimensiune economică), îl vom îndruma către un proiect european căruia să-i poată face faţă, respectiv îl vom îndrepta spre Măsura 141 (ferme de subzistenţă – 7.500 euro, în cinci ani).

Dacă intenţionează să preia, adică să conducă o exploataţie agricolă care deja funcţionează, cu dimensiunea cuprinsă între 6 şi 40 UDE, poate accesa fonduri europene pe Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier. În ambele cazuri nu este nevoie de cofinanţare. În funcţie de alegerea sa, noi îl preluăm, îi întocmim proiectul plus dosarele intermediare şi-l conducem până intră şi ultima tranşă de bani din programul european pe care-l accesează.

– Pentru această Măsură (112), să clarificăm un prim aspect: ce înseamnă „a prelua o exploataţie“?

– Că solicitantul nu trebuie să aibă el exploataţia în sine (stupină, cultură vegetală, plantaţie de pomi sau vie, legumicultură, o fermă zootehnică). Poate să o concesioneze, să o arendeze, să o primească de la familie sau rude, inclusiv sub formă de donaţie. Pentru a accesa banii europeni în cadrul programului „instalarea tânărului fermier“, exploataţia trebuie să existe, să funcţioneze.

Ca să fie clar, un beneficiar care obţine finanţare nu poate investi decât pe domeniul principal de activitate. Aici sunt mai multe condiţii: tânărul trebuie să declare, pe propria răspundere, că are experienţă pentru domeniul pentru care se pregăteşte să-l conducă; din momentul preluării exploataţiei, are termen un an pentru a accesa programul; dacă exploataţia a funcţionat înainte pe numele său şi este în evidenţele APIA, solicitantul nu mai poate fi considerat „tânăr fermier“.

Apicultura – cea mai solicitată afacere

– Să concretizăm prin câteva exemple. Ce afaceri poate să înceapă un tânăr şi care dintre ele se încadrează la finanţare europeană?

– Cea mai lesne de aplicat şi cea mai solicitată activitate este apicultura. Tânărul trebuie să preia stupina (180 de stupi pentru suma maximă de finanţare, 25.000 de euro), să facă dovada că are vatra (5 mp teren/stup şi 50 mp teren/pavilion), care poate să fie chiar şi în oraş, amplasarea investiţiei nefiind condiţionată de spaţiul rural. Domiciliul solicitantului nu contează, de asemenea. În clipa în care preia exploataţia, este obligat să o ia pe toată, condiţie impusă de Ghidul solicitantului. Acesta solicită şi un set de documente pentru soţ/soţie, fiindcă familia va beneficia de o singură finanţare pe „instalare“.

Dacă proiectul este conform, eligibil şi finanţat, în 30 de zile solicitantul depune documentaţia pentru a deveni persoană fizică autorizată (PFA sau Întreprindere Individuală) pentru a putea semna contractul de finanţare. Timp de 5 ani, nu are voie să schimbe activitatea şi în niciun an nu este permis să aibă pierderi. Tot timpul trebuie să iasă în profit, fiindcă UE finanţează doar performanţa. Finanţare europeană pe acest program primesc şi exploataţiile zootehnice, plantaţiile de vie şi pomi, legumicultura etc.

– Cultura mare, horticultura şi zootehnia au aceleaşi condiţionalităţi?

– Da. Cu singura deosebire că UDE se calculează după alţi coeficienţi. Sau, pentru zootehnie, este obligatorie baza furajeră. O exploataţie poate fi şi mixtă: zootehnie şi legumicultură, floricultură şi viticultură, cultură mare şi apicultură etc. Sunt două restricţii: plantele ornamentale nu trebuie să depăşească 25% din exploataţie, iar ciupercăriile - 50%. Ar mai fi de reţinut că finanţarea se asigură în două tranşe, iar 30% din prima tranşă şi din valoarea proiectului trebuie să meargă obligatoriu la dotări tehnice.

Doar 20% dintre solicitanţi sunt tineri absolvenţi

– Ce alte soluţii mai au absolvenţii şi ce le mai puteţi oferi dvs.?

– Îi ajutăm în toate celelalte finanţări, fie că întocmim noi proiectele, fie că-i sfătuim unde să meargă: 121 – Modernizare exploataţie agricolă (aport 50%), 123 – Creşterea valorii adăugate (de exemplu, silozuri), 312 – IMM în mediul rural, 313 – turism rural. Ca să vă faceţi o idee, în primii ani am atras peste 3 milioane de euro în judeţ, prin proiectele întocmite de noi. Cea mai mare adresabilitate o au solicitările pentru fermele de subzistenţă, instalarea tânărului fermier şi, foarte rar, modernizarea exploataţiilor agricole. Anul acesta, după cum se ştie, a fost doar câte o singură sesiune pentru fiecare măsură.

– Câţi din cei care vă cer sprijinul sunt tineri absolvenţi?

– Tineri sunt mai mulţi. Dar din categoria absolvenţilor, în jur de 20%.

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2011

Vizualizari: 1344



֩ Comentarii

 
֠ 1.     ursu -- (8-December-2011 )
In conuna DELENI de vaslui furturile iar au inceput se vede ca vin sarbatorile.Banda PIEILE ROSII actioneaza fara frica sunt protejati din interior(denumirea o au dupa pieile de oaie pe care le arunca la caini cand dau spargeri.Aceasta bnda aterorizat comuna DELENI,CETATENI STRAINI AU RAMAS FARA ROTILE DE LA MASINI IN ACESTA COMUNA BLESTEMATA

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI