Imprimati articolul

Demers pentru: O lege a exploatării terenurilor

În decembrie 1989 ne-am recâştigat mult dorita libertate a democraţiei. Cu această ocazie, populaţia României a fost reîmproprietărită din punct de vedere agrar. Au fost emise legi prin care pământul revenea vechilor proprietari de drept. Până aici toate bune. Însă aplicarea acestor legi, în cele mai multe cazuri în mod defectuos şi cu interese proprii, a dus la distrugerea şi a ceea ce era bun în sistemul agricol precedent.

Reîmproprietărirea s-a făcut, în majoritatea cazurilor, prin fărâmiţarea fermelor agrozootehnice cele mai viabile. Astfel, terenurile agricole au fost parcelate şi predate foştilor proprietari, nu într-o „brazdă“, ci pe bucăţele. Astfel s-a ajuns ca un proprietar să deţină câte 10 parcele, în diferite locuri şi asolamente, care însumau toate cel mult 5 ha de teren agricol. Lucrarea individuală a unor astfel de parcele a devenit nu numai anevoioasă, ci şi foarte costisitoare.

Argumente pentru revenirea la normalitate

Pe o suprafaţă relativ mică, care aparţine mai multor proprietari, se cultivă diferite plante, făcând astfel ca niciuna să nu se dezvolte conform aşteptărilor. Consumul de combustibil a crescut foarte mult.

Azi se ară într-o parte o mică suprafaţă, pentru ca acelaşi tractor să parcurgă în gol uneori chiar kilometri întregi pentru a mai executa o lucrare similară. La fel se întâmplă cu toate lucrările agricole. Astfel se explică marile cheltuieli pe care le au proprietarii în prelucrarea pământului. Din această cauză, numai în judeţul Satu Mare anul acesta au rămas nelucrate peste 10 mii ha de teren agricol. Tot din această cauză s-au desfiinţat fermele de animale. Lipsa hranei se făcea mult simţită.

În loc de fărâmiţarea pământului, trebuiau create asociaţii agricole puternice, unde proprietarii de terenuri să devină acţionari, deci beneficiari direcţi după roadele pământului lor. Astfel de agricultură se face în toate ţările dezvoltate. Şi se vede. Nivelul de trai este mult mai ridicat, tocmai prin faptul că produsele alimentare sunt ieftine. Cheltuielile în agricultură fiind minime. S-au putut păstra preţuri decente la produsele agroalimentare.

De ce formele asociative?

În orice ţară unde agricultura este viabilă terenurile sunt lucrate în stil asociativ, fermierii fiind aceia care se luptă cu guvernanţii pentru obţinerea facilităţilor agricole în mod organizat. Ei cunosc foarte bine piaţa de desfacere. Pe când un simplu proprietar, neafiliat la vreo formă asociativă, este sortit falimentului. Aşa se face că au rămas zeci de mii de hectare nelucrate. Avea dreptate Vasile Alecsandri în poezia, respectiv cântecul „Hora Unirii“: „Unde-i unul nu-i putere/La nevoi şi la durere/Unde-s doi puterea creşte/Şi duşmanul nu sporeşte...“. Cine este duşmanul agriculturii? Tocmai noi, prin ceea ce am făcut. Prin fărâmiţarea necontrolată şi uneori abuzivă ne-am transformat în duşmani ai pământului. În schimb, acesta nu ne-a iertat.

Totuşi nu trebuie să ne lăsăm învinşi. Avem o mare şansă de reabilitare a sectorului agricol. După cum se ştie, pe 1 ianuarie 2007 ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Dezvoltarea agriculturii este una dintre principalele axe prioritate atât ale Guvernului României, cât şi ale structurilor abilitate ale Uniunii Europene.
Numai din fondurile nerambursabile alocate de către UE se poate reaşeza şi reîmprospăta sectorul agricol.

Dar Uniunea Europeană ne dă fonduri, însă condiţionat. Una dintre condiţiile de bază este tocmai aceea a formării de ferme puternice în sistem asociativ.
Fără formarea unor asociaţii agricole puternice nu vom putea accesa cele peste 13 miliarde de lei alocate până în anul 2013 acestui sector. Trebuie să fim conştienţi de faptul că pământul nu se poate lucra fărâmiţat. Nu numai că acest lucru nu este acceptat, dar nu este nici economic. Mai mult, lucrarea pământului în astfel de condiţii duce la distrugerea lui.

Cu cât vom fi mai uniţi în a lucra pământul în forme asociative, cu atât el ne va răsplăti cu recolte bogate, pe măsură. Sistemele asociative au fost şi vor fi cele mai viabile în a lucra pământul şi a forma ferme puternice.

Ing. Sorin Oşan BERINDEA
REVISTA LUMEA SATULUI, 16-31 DECEMBRIE 2009

֩ Comentarii