Imprimati articolul

Din experienţa unui mare fan al rapiţei

Convingerea că rapiţa este o cultură dificilă, preten­ţioasă o au cei mai mulţi dintre agricultorii care o cultivă. Cu câteva luni în urmă, Viorel Nica (foto), directorul general al Agrichim Feteşti din judeţul Ialomiţa, ne mărturisea că, la momentul introducerii în cultură a rapiţei, aceasta a ridicat câteva probleme serioase, pe care atunci inginerul le-a tratat cu indiferenţă. La fel însă, spunea el, l-a răsplătit şi rapiţa când a venit vorba de producţii.

Au trecut 7 ani de atunci, timp în care fermierul şi-a pus la punct o tehnologie pe care o respectă cu stricteţe. Ne-a împărtăşit şi nouă din experienţa sa, făcând însă precizarea că, fără o dotare corespunzătoare pentru administrarea produselor chimice (domnia sa foloseşte mijloacele avio), rapiţa rămâne o cultură greu de stăpânit.

Tehnologia nu e deloc ieftină

De la inginerul Nica aflăm că rapiţa trebuie tratată cu mare atenţie încă de la înfiinţare şi până la momentul recoltării, fără a omite tratamentele preventive împotriva bolilor şi dăunătorilor din toamnă, precum şi aplicarea îngrăşămintelor foliare pentru a-i mări rezistenţa la iernare.

În primăvară se aplică din nou îngrăşăminte urmate de tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor care nu sunt deloc puţini. Urmează alte fertilizări înainte de înflorire pentru revitalizarea plantelor, după care la păstăi este necesară aplicarea unui produs care previne scuturarea şi, prin urmare, pierderile de producţie. Din spusele sale, tehnologia nu este nici ieftină, nici uşoară, dar în final cultura se dovedeşte a fi deosebit de rentabilă.

În anul agricol care aproape s-a încheiat, fermierul a cultivat 850 ha de rapiţă în sistem neirigat folosind pe lângă Monsanto şi Pioneer şi creaţiile comercializate de Biocrop, distribuitor DSV Germania, o firmă specializată în cultura rapiţei, specificul hibrizilor obţinuţi constând în faptul că sunt foarte rezistenţi la ger, secetă şi la cădere. Producţia medie obţinută la rapiţă a fost de 3,5 t/ha.

Atenţie la tratamente încă din toamnă!

Momentul pregătirii terenului şi a semănatului a trecut, dar inginerul ţine să precizeze că, imediat după dezmiriştire, se impune o arătură executată la 15-20 cm adâncime care să permită dezvoltarea sistemului radicular în profunzime. Aceasta trebuie însoţită de o fertilizare de bază cu 150 kg de complexe 16:16:16. Fiind vorba de o sămânţă mică, celor care cultivă rapiţa în sudul României, unde seceta e la ea acasă, fermierul le mai recomandă şi lucrarea cu tăvălugul atât înainte cât şi după semănat. Aceasta trebuie tratată în prealabil cu insectofungicid.

O mare atenţie trebuie acordată erbi­cidării samulastrei de cereale deoarece rapiţa nu se dezvoltă la o densitate mare, ea fiind firavă. „Erbicidul care ne-a dat siguranţă, chiar dacă este mai scump, este Focus care se aplică în doză de 1,5 l/ha împreună cu aceeaşi doză de Dash, care este un adjuvant.“

Din experienţa fermierului mai reţinem că încă din toamnă trebuie făcut tratamentul împotriva bolilor şi mai ales a dăunătorilor, dintre aceştia cei mai periculoşi fiind purecii de pământ şi viespea Athalia.

„Foarte puţini sunt cei care dibuiesc în toamnă Ceutorynchusul, care pleacă din flora spontană şi se instalează în cea de rapiţă proaspăt răsărită, dacă timp de 3-4 zile se înregistrează temperaturi de 8°-10° C. Pentru că el se observă foarte greu trebuie aplicat un tratament preventiv cu Fastac“, spune domnul Nica. Inginerul mai efectuează şi un tratament cu fungicidul Caramba, care, aplicat din toamnă, are efect de  regulator de creştere şi conferă plantelor rezistenţă la iernare. Deşi hibrizii folosiţi sunt recunoscuţi pentru această calitate, producătorul a mai administrat şi un îngrăşământ foliar – Agroleaf Total – pentru a se asigura că plantele vor ieşi cu bine din iarnă.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.18, 16-30 SEPTEMBRIE 2011

֩ Comentarii