Imprimati articolul

Doi ani ai contrastelor hidroclimatice în Bărăgan

O suită de informaţii transmise de foruri ştiinţifice internaţionale atestă că Terra se confruntă cu evidente modificări climatice, exprimate prin anomalii ale parametrilor vremii: inundaţii, furtuni puternice, precipitaţii intense şi grindină, intensificare a secetelor, manifestare a proceselor de deşertificare.

2010 şi 2011, ani atipici

În acest context global, pe teritoriul ţării noastre în ultimii ani se produc fenomene climatice şi hidrologice cu abateri considerabile de la cadrul hidroclimatic multianual.

Pentru condiţiile Bărăganului de Nord, anii agricoli 2010 şi prima parte a anului 2011 s-au caracterizat printr-o serie de însuşiri care i-au scos în evidenţă ieşirea din normalitatea multianuală şi lunară. Această stare de lucruri vine să ateste previziunile climatologilor, potrivit cărora ne îndreptăm spre modificări climatice majore:

• Anul agricol 2009-2010, cu cei 717 mm precipitaţii anuale (depăşind multianuala cu 270 mm), este unicat pentru perioada de raportare de 110 ani anteriori.

• Gerurile produse în iarna 2010 în lunile decembrie şi ianuarie (temperaturi minime în aer -17÷ -14°C) şi cele din iarna 2011 în lunile ianuarie şi februarie (temperaturi minime în aer -19 ÷ -12°C) au fost deosebit de expresive pentru ultimii ani şi au constituit fenomene stresante pentru plantele semănate în toamnă. Acoperirea majorităţii culturilor semănate în toamnă cu strat de zăpadă a evitat manifestarea unor situaţii critice în zona Brăilei, temperaturile la sol sub zăpadă fiind blânde (0÷-2°C).

• Vara foarte umedă în 2010, cu 165 mm în iunie (102 mm peste normală), lună depăşită doar în 1985 (183 mm) şi cu 88 mm în iulie (41 mm peste normală), lună la rândul ei depăşită doar în alţi 8 ani din cei 110 ani anteriori de referinţă, a ridicat mari probleme recoltării cerealelor păioase. Pe lângă aportul însemnat de apă produs în această perioadă, trebuie remarcată frecvenţa foarte ridicată a zilelor cu precipitaţii, în perioada 15 iunie-15 iulie ploile înregistrându-se aproape zilnic. În aceste condiţii s-au produs întârzieri în declanşarea recoltărilor ce au favorizat manifestarea proceselor de încolţire a boabelor în spic.

• Luna august, cu media termică lunară de 25,0°C, a fost pe locul 2 ca mărime după 1946, cu 25,8°C din perioada anterioară de 110 de ani.

• În perioada august-septembrie 2010 s-a declanşat seceta (august-19 mm aport pluviometric, septembrie-21 mm), seceta meteorologică determinând o intensă secetă pedologică ce a creat condiţii deosebit de dificile pentru pregătirea solului, semănatul şi înfiinţarea culturilor din toamna 2010.

• La fel de atipică climatic a fost luna noiembrie, deosebit de caldă (11,1°C), de două ori mai caldă decât media lunară multianuală (5,5°C). Această anomalie termică a lunii noiembrie, urmată după un octombrie umed (70 mm precipitaţii), a fost benefică realizării arăturilor şi a semănăturilor de toamnă pentru o mare parte din producătorii agricoli.

• Mai trebuie precizată atipicitatea hidrologică a Dunării în 2010: în luna iulie fluviul a prezentat nivelele cele mai ridicate, ce au depăşit nivele istorice înregistrate pe întregul tronson Hârşova-Tulcea.

Corelat cu nivelele de excepţie ale fluviului, terenu­rile agricole din zonele de luncă îndiguită au fost afectate de un intens exces de apă, datorită infiltraţiilor din fluviu.

Adaptarea cadrului tehnologic

În ultimul timp, aşa cum s-a văzut, fenomenul climatic capătă caracteristici atipice, ridicând probleme în desfăşurarea actului agricol

Se pot preciza concluzii privind derularea perioadelor climatice între 2010-2011:
• S-au manifestat tot mai frecvent situaţii climatice cu abateri de la normalitate, fenomen corelat cu modificările climatice globale.
• Se induce necesitatea că nonconformismul cadrului climatic reclamă un nonconformism al cadrului tehnologic:

■ Adaptarea structurii de culturi cadrului climatic derulat;

■ Asigurarea unui cadru tehnologic armonizat cu variabilitatea tot mai evidentă a parametrilor climatici;

■ Diminuarea efectului stresurilor termice de iarnă asupra plantelor prin:
– realizarea culturilor într-un cadru tehnologic calitativ asigurator şi preventiv, pentru parcurgerea perioadelor cu temperaturi negative periculoase;
– monitorizarea permanentă a cadrului termic din aer şi sol, a acoperirii cu strat de zăpadă şi a comportamentului semănăturilor în perioadele critice;
– asigurarea unor soluţii tehnice pentru condiţiile de calamitare la stres termic (culturi descoperite de strat de zăpadă): rezerve de seminţe şi de inputuri pentru prezumtive reînsămânţări.

■ Diminuarea stresurilor termice de vară prin:
– utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu perioade mai scurte de vegetaţie şi cu cerinţă mai mică de apă;
– utilizarea speciilor de plante cultivate cu rezistenţă sporită la secetă;
– utilizarea tehnologiilor de cultură care asigură densităţi mai reduse, fertilizări corelate cu cadrul lipsei de apă, controlul eficace al buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, soluţii pentru buna gestiune a apei solului.

Arta tehnologului agronom este de a cunoaşte (măsura) darurile şi pericolele oferite de natură, de a fi pregătit şi a-şi armoniza implicaţiile tehnice cu cerinţa acesteia.

Dr. ing. Ioan Vişinescu
Dr. ing. Marcel Bularda
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2011

֩ Comentarii