Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Femeia, simbol al veşniciei

Doamne, câte aş avea de spus într-o lume nebună în care trăim. Într-o lume sufocată de nevoi, stăpânită la rându-i de… nevrednici mai mari sau mai mici cărora nu le e greu să-şi sfideze semenii, să le înşele aşteptările ori să scoată cuţitul la orice pas pentru a-şi face dreptate. Câtă nebunie! În câtă nesiguranţă trăim!

Dar o ieşire în grădina din faţa casei în care tocmai scot capul prin stratul subţire de zăpadă ghioceii plantaţi cu multă vreme înainte de femeia dragă mie, mă transpune în lumea visurilor şi mă trimite cu gândul la ce este mai gingaş şi mai frumos pe lume, la… feminismul de lângă noi, dătător de viaţă pentru viaţă.

N-aveam să fac legătura în acel moment cu zilele ce urmau, cu luna lui Mărţişor şi toate semnificaţiile zilelor sale.

Acum însă, când aştern pe hârtie aceste cuvinte ce-mi curg parcă din subconştientul meu, simt că mi se dezveleşte sufletul în care se regăsesc simţămintele mele faţă de semeni, de natură şi mai cu seamă faţă de aproapele fiecăruia dintre noi care, până la urmă, ne completează jumătatea în viaţă şi care ne face mai întregi şi încrezători în mediul în care trăim, în viitor, în familie.

Femeia - că despre ea este vorba, este jumătatea la care mă refeream ce merită mai mult decât îi putem oferi măcar pentru că „din a ei durere ne naştem“, pentru că are puterea să sfideze greutăţile, neajunsurile şi să-şi ducă mai departe pruncul în braţe, pentru că din bucata ei de pâine hrăneşte ce trebuie să-i urmeze în viaţa asta uneori nebună, nebună, nebună.

Ce ne-am face de n-ar fi aşa? Ce ne-am face de n-ar fi flori şi femeia de lângă noi? Acasă, pe stradă, la muncă, oriunde am fi. Femeia mamă, soţie, soră, fiică trebuie slăvită nu doar de ziua consacrată ei, ci în toate celelalte în care o întâlnim, o vedem…

Şi să-i sărutăm mâinile uneori bătătorite de muncă, să-i mângâiem faţa adeseori brăzdată de griji, vânt şi soare, să ne închinăm şi să facem un pas alături pentru a-i netezi calea în drumul ei spre fericirea noastră. Dar mai cu seamă să-i oferim măcar o floare nu doar pentru că… e Femeie, ci mai cu seamă că ne e alături în drumul nostru spre veşnicie.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

Vizualizari: 4070



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI