Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Institutul cartofului din Braşov produce şi vaci de valoare

Dacă ar fi să-l cităm pe inginerul Emil Neacşa, şeful sectorului zootehnic de la INCDCSZ Braşov, institutul a dat lovitura cu Bălţata Românească. „Suntem fermă de elită, plasată în vârful piramidei de ameliorare. După şapte ani de muncă, am ajuns în primele trei locuri în România, iar în al optulea an am venit pe locul I. Suntem în top, am reuşit să creăm o populaţie cu potenţial genetic ridicat, ceea ce înseamnă că suntem jucători pe piaţă, iar valoarea genetică a rasei noastre este recunoscută.“

Ferma de vaci de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov a devenit principalul rezervor de material biologic de Bălţată Românească pentru zona Transilvaniei. Astăzi, are un efectiv matcă de 200 de bovine şi unul total de aproape 400 de capete. În urmă cu mai mulţi ani, orientându-se la cerinţele pieţei, unitatea s-a axat pe ameliorarea rasei, prin încrucişarea cu Red Holstein.
Producţie dublă de lapte, la o schimbare de aptitudini

„Am apelat la cel mai bun material seminal congelat  din lume. Mergând pe tendinţa pieţei, care cerea lapte, am inversat ponderea aptitudinilor prin încrucişare, obţinând o Bălţată de lapte-carne, faţă de carne-lapte, rasa clasică. N-am ignorat partea de carne, însă am minimalizat-o. Rezultatul a fost unul spectaculos, ajungând, în 15 ani, de la 3.300 litri lapte/ vacă/perioadă de lactaţie, la o medie de 6.800 l /vacă/perioadă de lactaţie. Este un progres remarcabil, dat fiind faptul că ritmul ameliorării este greoi la o rasă cu interval între generaţii mare şi cu un produs mic la fătare. O schimbare de aptitudini se realizează în trei generaţii, intervalul între generaţii, la taurine, fiind între patru şi cinci ani“, a precizat Emil Neacşa.

Avantajul unei raxe mixte, cum este Bălţata Românească, este că oricând amelioratorul se poate replia, trecând din nou la carne, ca aptitudine predominantă. În orice variantă, infuzia cu MSC se face o singură generaţie, după care are loc întoarcerea la rasa de bază, printr-o încrucişare de întoarcere (back-cross). Ameliorarea merge şi în direcţia corectării ugerului la Bălţata Românească, dar şi pentru a lucra genetic la nivelul aplombului şi al taliei animalului. Prin utilizarea metisărilor s-a obţinut un spor de 20 la sută.

Cum a dat institutul lovitura

Ferma a diseminat material genetic, creând în Ţara Bârsei microferme din animalele provenite de la INCDCSZ. „De-asta zic că am dat lovitura. Am vândut material genetic la preţ foarte bun. O junincă – adică animalul diagnosticat gestant, în 5-6 luni – însămânţată cu un taur valoros, cu o greutate medie de 500 kg, bine dezvoltată, cu stare de sănătate impecabilă, cu pedigree, certificată şi pe care o garantăm cu o medie de 5.500-6.500 litri la prima lactaţie, se vinde cu 1.600-1.800 euro bucata. Dacă adăugăm şi venitul din vânzarea laptelui şi al tăuraşilor, am făcut o treabă excelentă“, ne spune specialistul.

Tributarii grajdului

Ferma are bază furajeră proprie, 400 ha, care asigură o hrană completă şi consistentă. Dar... „Am creat această populaţie, ne-am produs toată gamă de nutreţuri însă, din triada rasă-casă-masă, am rezolvat rasa şi masa, dar ne lipseşte casa. Nu am mai avut bani şi pentru această investiţie. Şi nici statul n-a investit, institutul fiind totuşi al statului. La un moment dat, a venit ministrul Ilie Sârbu, m-a întrebat cât m-ar costa un grajd nou, complet automatizat, i-am spus că 600.000 de euro la cheie, a aprobat tot planul, dar când să-l pună în aplicare a fost schimbat. Aşa am rămas cu o vacă valoroasă într-un grajd de pe timpuri!“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2012

Vizualizari: 1396


֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI