Imprimati articolul

MAMITELE VACILOR – boli care cauzează pierderi economice importante

Mamitele (mastite) reprezintă inflamaţii ale glandei mamare provocate de numeroşi factori: agenţi fizici (traumatisme, degerături etc.), chimici (diferite substanţe chimice introduse greşit în glanda mamară). Cele mai importante mamite sunt însă cele cauzate de bacterii şi de toxinele acestora. Îmbolnăvirea ugerului poate fi cauzată de microbi banali (ambientali) care se găsesc în mediul extern (în murdăria din adăposturi, fecale, aşternut, sol, apă), dar şi de microbi contagioşi care se transmit de la vacă la vacă.

Factorii determinanţi

Aşadar, există două feluri de mamite: mamite provocate de bacterii din mediul extern (mamite ambientale). Aceste mamite apar în timpul mulsului sau între mulsori ca urmare contactului mameloanelor cu germenii din mediu (coliformi, diferite specii de streptococi sau Pseudomonas). Aceşti germeni se dezvoltă bine în adăposturi murdare, cu umezeală şi întuneric şi pătrund în canalul papilar al mameloanelor, mai ales când ugerul este plin cu lapte.

Mamitele contagioase sunt cele care se transmit de la vacă la vacă, iar bacteriile care le cauzează (Streptococcus agalactiae, Staphilococcus aureus, Micoplasma etc.) se află în uger sau în leziunile mameloanelor. Vacile bolnave elimină germeni prin lapte, iar contaminarea vacilor sănătoase se face în special în timpul mulsului, prin laptele contaminat, prin bureţi sau prosoape folosite pentru ştergerea mameloanelor, prin mâinile mulgătorilor, prin ustensilele şi vasele de muls.

Cauze

În ambele cazuri de mamite s-a constatat că au fost cauze comune care au determinat apariţia lor, fiind reprezentate, în general, de managementul necorespunzător care ţine de factorii zooigienici din adăposturi (neevacuarea dejecţiilor, adăposturi nedezinfectate), de creşterea animalelor, furajare, muls neigienic. Mulsul incorect duce, de asemenea, la mamite; astfel, în cazul mulsului manual, mastitele sunt provocate de mulsul incomplet, cauzat fie de neglijenţa mulgătorului fie de leziuni ale mameloanelor, în acest caz vaca nelăsându-se mulsă. În cazul mulsului mecanic apariţia mamitelor ţine de igiena necorespunzătoare a mamelei şi a aparatului de muls sau de mulgerea defectuoasă (muls în gol, muls prelungit).

Identificare

În funcţie de semnele clinice, mamitele pot fi depistate cu ochiul liber de către crescători. Acestea sunt mamite clinice, în care modificările ugerului şi laptelui sunt vizibile.

Astfel, pielea ugerului este roşie şi caldă, se observă umflături ale unuia sau tuturor sferturilor şi  sensibilitate la palpare. Laptele se modifică, devine zeros cu coaguli de fibrină, sânge, puroi etc.

În mamitele subclinice nici ugerul şi nici laptele nu suferă modificări importante, depistarea lor făcându-se prin anumite teste ale laptelui. Cu toate acestea, trebuie să se ştie că laptele conţine mulţi microbi şi globule albe din sânge numite celule somatice care afectează calitatea laptelui. Indiferent însă de felul mamitelor, acestea aduc pagube importante crescătorilor de vaci prin scăderea producţiei de lapte şi a calităţii proaste a produselor obţinute din laptele mastitic.

Măsuri de prevenţie

Ele trebuie luate în cazul mamitelor ce ţin de igiena adăposturilor care trebuie curăţate mecanic, apoi dezinfectate pentru distrugerea microbilor cu soluţii de DECONTAMINOL sau DEZINFECTANT CATIONIC. Combaterea muştelor se face cu insecticidele: ROMPARASECT, ROMPARASECT FORTE.

Respectarea igienei mulsului: în cazul celui manual se spală ugerul cu apă şi se şterge cu şerveţel de hârtie care se aruncă sau se foloseşte o bucată de pânză curată care este proprie fiecărei vaci. Cel mai bine este ca în locul apei să se folosească dezinfectante speciale care se aplică înainte şi după muls.

- Va urma -
Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar, doctor în Ştiinţe medicale
REVISTA LUMEA SATULUI NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2011

֩ Comentarii