Imprimati articolul

Miercurea Sibiului, legendă, istorie şi realitate

Pe drumul naţional (DN 1) de la Sibiu spre Alba-Iulia întâlneşti legendara locali­tate Miercurea Sibiului. Mai ieri comună, iar azi oraş, aşezat în sudul Transilvaniei, la 34 km de municipiul Sibiu.

Miercurea Sibiului de astăzi pare a avea un trecut istoric care necesită studii aprofundate de cercetătorii zilelor noastre pentru a defini originea primilor locuitori. În mod fals istoricii habsburgici vorbesc de o origine slavă a primilor locuitori. Aproape sigur însă rutenii la care fac ei trimitere s-au aşezat aici nu într-un spaţiu pustiu, ci în unul locuit de o populaţie daco-romană în plină dezvoltare.

Probabil că acest lucru se petrecea undeva între secolele VI şi XI, când au fost aduşi primii secui. Mai exact spus, acele formaţiuni militare trimise să păzească graniţa Imperiului Habsburgic la hotarele cu Ţara Românească. Secuilor nu le-a fost dat să supravieţuiască prea mult în noul lor ţinut, pentru că în anul 1141, la chemarea regelui ungar Geza II, au fost implantaţi aici primii colonişti germani care au convieţuit în bună înţelegere cu băştinaşii până în zilele noastre.

Localitatea ReuBmarkt, Miercurea Sibiului de astăzi, a fost înfiinţată în anul 1220 şi ridicată la rang de târg în 1332. În secolul XIV, Miercurea, cu cei 500 de locuitori, devine reşedinţa unui scaun sârbesc, care cuprindea şi localităţile Apold, Dobarca, Garbova, Reciu, Apoldul de Jos, Ludos, Toparcea.

De la târguşorul săsesc, la orăşelul zilelor noastre

Distanţa în timp măsoară exact 419 ani. Patru secole în care viaţa în această aşezare a cunoscut o evoluţie care doar în plan social, mai exact spus al convieţuirii, poate fi catalogată ca semănând a armonie. Al Doilea Război Mondial şi anii care au urmat odată cu aşa-zisa repatriere a saşilor au însemnat şi mici convulsiuni, dar mai ales o înstrăinare.

Repatrierea celor 700 de saşi a produs o mare „falie“ în structura etnică a localnicilor. În 2009, din cei 4.200 de locuitori, 2-435 sunt români, 1.260 rromi aşezaţi aici mai ales în casele abandonate de Iaşi. În localitatea Reußmarkt de altădată mai locuiesc doar 500 de saşi. Ungurii, dacă ar fi trăit vreodată prin cele şapte sate, au dispărut, ei numărând astăzi doar 8 persoane. În majoritatea lor, locuitorii orăşelului aflat la 34 km de Sibiu sunt oameni bătrâni, care lasă moştenire copiilor lor o zestre imobiliară pe cât de falnică, pe atât de puţin viabilă.

Schimbarea este acum o certitudine

Primarul Ioan TROANCĂ este conştient de starea socială şi economică a urbei pe care o conduce, dar refuză să accepte ideea unui declin în desfăşurare.  Căderea economică din ultimii ani a fost o chestiune de conjunctură, specifică majorităţii localităţilor rurale.

Încet-încet, Miercurea Sibiului începe să stârnească interesul unor firme care vor schimba faţa economică a localităţii. Ferma avicolă de la marginea localităţii a fost preluată de gigantul Transavia şi este de aşteptat ca în foarte scurt timp patronul Ioan Popa să clădească aici o fermă zootehnică de referinţă în această zonă geografică a Europei. Pe raza localităţii au apărut în ultimii ani mai multe unităţi economice industriale, printre care SC Decorame, SC Micolegniami SRL, SC CDI Company SRL, SC Desleeclama SRL, care trebuie judecate nu prin denumirea lor mai puţin inteligibilă, ci prin voinţa managerilor de a dezvolta în zonă afaceri de interes naţional.

Activitatea agricolă se desfăşoară în câteva asociaţii agricole, precum SC Kompax SRL care deţine un sector zootehnic, Asociaţia agricolă a vecinătăţilor din Apoldu de Sus, SC Agromec Miercurea Sibiului, precum şi mulţi agricultori cu ferme mici cu care discutăm permanent, aducând exemple concrete pentru a se organiza în asociaţii agricole. Turismul s-a dezvoltat mult după anul 1989, construindu-se şi modernizându-se cele trei restaurante motel: SC Lima Com SRL Miercurea Băi, SC Respold SRL, SC Petrotrans SRL.

Mihaela GHIŞA, Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2010

֩ Comentarii