Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Oameni care au făcut istorie ,Nicolae Giosan, un vizionar al ştiinţei

S-a născut la 30 decembrie 1921 în familia lui Achim şi Măria Giosan, oameni gospodari din satul Drâmbar, comuna Ciugud, judeţul Alba.

Ca absolvent valoros al Facultăţii de Agronomie clujene, cu distincţia Magna cum laudae, în anul 1945 N. Giosan a fost reţinut asistent la Catedra de ameliorarea plantelor agricole. A fost trimis pentru studii de doctorat la Academia de Ştiinţe Agricole „Timiriazev“ din Moscova, spre perfecţionare în genetică şi ameliorarea plantelor, în perioada 1949-1952. La întoarcerea în ţară, în vara anului 1952, N. Giosan a fost numit conferenţiar la Facultatea de Agricultură din Cluj, disciplina Darwinism şi genetică.

Primii hibrizi de porumb din Europa

Trimis la perfecţionare în SUA, a fost primul om de ştiinţă din România care a preluat ideea introducerii porumbului hibrid în ţară. Prin relaţii cu firma „Pionner“ (Garst et Jones), a organizat încă din anul 1956 experimentarea unor hibrizi de porumb aduşi de această firmă în România.

Rezultatele au fost atât de impresionante, încât oficialităţile vremii au decis, în anul 1957, înfiinţarea Institutului pentru cultura porumbului Fundulea, al cărui prin director a fost profesorul N. Giosan (1957-1962). Acesta a fost actul prin care urma să se producă în viitorul apropiat modificări importante în structura organizatorică a cercetării agricole româneşti.

Propulsarea în vârful elitei

O etapă importantă în evoluţia cercetării agricole o reprezintă înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a doua academie de ştiinţe, alături de Academia de Ştiinţe Medicale din România. Ca preşedinte al acestei instituţii superioare de coordonare a întregii cercetări din agricultura naţională, a fost numit profesorul N. Giosan (1969-1973).

Activitatea ştiinţifică

Cele aproximativ 80 de lucrări de cercetare şi sinteze publicate de profesorul N. Giosan se pot grupa în: lucrări de biologie cu aplicare în agricultură, studii asupra liniilor consangvinizate a hibrizilor de porumb, studii asupra soiurilor de grâu, studii şi cercetări de genetică aplicată, publicarea de lucrări în notă monografică, cum au fost: Soia, Principii de genetică, Alimentaţia şi agricultura, Agricultura României (1944-1946).

A fost şi a rămas un mare dascăl

Oriunde s-ar fi aflat, omul N. Giosan era „profesorul“ N. Giosan. De la absolvirea Facultăţii de Agronomie Cluj, în anul 1945, şi până în anul 1989 n-a renunţat total la activitatea didactică.

În perioada 1945-1957 a fost cadru didactic la Catedra de ameliorarea plantelor şi genetică a Facultăţii de Agronomie din Cluj, apoi la Catedra de genetică a IANB Bucureşti.

Valoarea sa ştiinţifică incontestabilă a atras atenţia cadrelor de partid, care au pus la cale marea sa propulsare politică. A făcut parte din Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi s-a aflat la preşedinţia Marii Adunări Naţionale, 1977-1989. Ar fi însă greşit să se accepte că profesorul N. Giosan a fost un om politic în sensul direct. După ce a ajuns la Bucureşti pe înalte funcţii, în momente de nemulţumire îşi declara cu sinceritate, în repetate rânduri, dorinţa de a se întoarce ca profesor la Cluj, acolo de unde n-a plecat niciodată cu sufletul în adevăratul sens al cuvântului.

Pentru merite ştiinţifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963 şi membru titular al Academiei Republicii Socialiste România în 1974. În anul 1969 a fost ales membru al Academiei Agricole din URSS, în 1975 al Academiei Agricole din Franţa, în 1975, şi al Academiei Naţionale de Agricultură din Italia, în 1958. A fost doctor docent în ştiinţe agricole din 1968.

Din nefericire, victimele umane sunt stările inevitabile ale gravelor momente istorice către progres, iar profesorul N.Giosan a fost o victimă a evenimentelor din 1989, decedând la 20 februarie 1990.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2009

Vizualizari: 2070



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI