Oameni care au făcut istorie - Bucur Şchiopu

S-a născut în 1911 în comuna Ungra, judeţul Braşov. Absolvent al Universităţii din Cluj, Facultatea de Economie. A fost ministru al Gospodăriilor Agricole de Stat (1955-1965), ministru al Industriei Alimentare (1965-1969). Primul ambasador al României în Canada (1970-1976). Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe lonescu-Şişeşti (1969), profesor universitar la Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti.

Profesorul Bucur Şchiopu a reuşit într-un interval relativ scurt, de cca 8 ani, să pună ordine în comasarea şi organizarea teritoriului unităţilor agricole de stat, în echilibrarea ramurilor de producţie, în dotarea lor cu tractoare şi maşini agricole, combine, sere pentru cultura legumelor, crame pentru vinificare, abatoare pentru valorificarea superioară a animalelor şi a păsărilor etc. Se spune despre el că a fost demnitarul cu o gândire economică de tip capitalist.

Prin modul său de lucru caracterizat prin exigenţă şi competenţă profesională, Bucur Şchiopu a canalizat activitatea specialiştilor nu numai asupra problemelor tehnice, dar şi a celor ce ţin de urmărirea costurilor producţiei şi a rezultatelor economice, reuşind să imprime corpului agronomic o gândire economică practică.

Dezvoltarea şi organizarea proprietăţii agricole de stat în forme de înaltă eficienţă economică, în unităţi care să aibă o pondere mare în creşterea producţiei şi în dezvoltarea unor pârghii puternice de ridicare calitativă a agriculturii au constituit obiective prioritare ale statului. S-a ajuns la sfârşitul anului 1963 la 664 gospodării cu suprafaţa medie de 2.860 ha. Efectivele de animale au crescut de la 17,9 UVM la peste 50 UVM, înregistrându-se o creştere a tuturor speciilor, cu excepţia cabalinelor, a căror reducere a fost consecinţa extinderii mecanizării lucrărilor agricole.

Sub mandatul său, producţia globală din sectorul agriculturii de stat a crescut faţă de media anilor 1949-1958 cu 374%, iar producţia marfă cu 542%. Concentrarea şi profilarea producţiei în gospodăriile de stat au reprezentat acţiuni de mare însemnătate economică, la a căror rezolvare, pe baza unei analize multilaterale a posibilităţilor şi condiţiilor existente, Bucur Şchiopu a avut un rol hotărâtor.

Convingerea sa a fost că sporirea producţiei agricole este posibilă numai prin practicarea unei agriculturi intensive, moderne. În acest cadru a subliniat că „gospodăria parcelară, dominantă în trecut, nu s-a dovedit capabilă să asigure hrana îndestulătoare pentru populaţia ţării. Fărâmiţarea pământului, înapoierea tehnică şi insuficienţa resurselor materiale şi financiare sunt piedici peste care nicio gospodărie ţărănească nu poate să treacă.

În acest concept, Bucur Şchiopu realizează o strategie care a făcut din gospodăriile agricole de stat unităţi de o eficienţă care n-a mai fost atinsă de la el încoace.
Principiul statornicit de Bucur Şchiopu a fost că poate fi considerat optim acel nivel de înzestrare cu fonduri fixe care contribuie la realizarea celei mai ridicate producţii la hectar cu cele mai reduse fonduri fixe şi cu cea mai ridicată productivitate a muncii.

Citeam într-o carte că „Bucur Şchiopu a fost un nume şi o legendă, un om cu ochi mari, melancolici, cu părul bogat şi creţ, cu o privire gânditoare. Poate că undeva, în adâncul inconştientului său, trăiau generaţiile strămoşilor lui, ţărani bolnavi de febra ameliorării agriculturii care îl obseda“, dar şi cei pe care îi pregătea el pentru viitorul agriculturii româneşti.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu