Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Oameni care au făcut istorie
Ioan SAFTA, primul pratolog român

Primul agronom român care poate fi considerat fondatorul modern al studiilor de pratologie şi producerea furajelor prin tehnologii specifice a fost profesorul Ion Safta.
S-a născut la 21 aprilie 1897, în comuna Lincioiul Inferior, judeţul Hunedoara. La numai 17 ani (1914) a fost înrolat forţat în armata austro-ungară pentru şcoala de ofiţeri de la Bruk-Leytha, unde a primit o bună pregătire de genist. Între 1916-1918 a participat la războiul din Galiţia şi Volhynia împotriva ruşilor, iar la Tisa, contra ungarilor. Aşadar, la numai 22 de ani, Ion Safta era un tânăr maturizat în războaie.

După Marea Unire din 1918, Ion Safta se înscrie la Academia de Agricultură din Cluj, pe care o absolvă în anul 1923 „cu distincţie“. A fost primul absolvent remarcat de profesorul Iuliu Prodan pentru capacitatea şi maturitatea sa de student valoros, astfel că, încă înainte de absolvire, din 1922 şi până în 1925, a fost asistent la Catedra de Botanică şi patologie vegetală, când a urmat şi o specializare în Chimie agricolă cu eminentul profesor Ioan M. Dobrescu.

Într-o perioadă de criză acută de personal calificat în domeniul cadastral, Ion Safta a acceptat postul de „specialist topometru“ la Inspectoratul Geodezic şi Cadastral din Cluj.
La 1 mai 1927 devine director al Şcolii Inferioare de Agricultură Turda, care avea o fermă de 500 ha, până la 15 aprilie 1930, când trece pe funcţia de horticultor-şef la Staţiunea Experimentală Agricolă Câmpia Turzii a ICAR, pentru domeniul plante de nutreţ.

Activitatea ştiinţifică

Lucrarea sa ştiinţifică a fost susţinută în faţa unei comisii formate din Holdefleiss (agricultură), V. Monfort (botanică) şi I. Schaffer (chimie agricolă), obţinând diploma de doctor în ştiinţe naturale la 27 iunie 1932. În acea perioadă Staţiunea de Ameliorarea Plantelor din Cluj, sub conducerea pragmaticului profesor N. Săulescu, era în plină dezvoltare.

În anul 1933 participă la concursul pentru ocuparea postului de profesor la Catedra de agricultură specială, păşuni şi fâneţe, de la Academia de Agricultură din Cluj, ocupând „provizoriu“ funcţia amintită, în faţa unei comisii formate din profesorul Iuliu Prodan, profesor Gh. Ionescu-Sişeşti şi profesor N. Săulescu.

Încă în anul 1927, I. Safta a publicat cu profesorul I. Prodan Cursul de patologie vegetală, oferind studenţilor unul dintre primele materiale de studiu. În anul 1938 a editat Cursul de fitotehnie.

Oltean prin adopţie

După trecerea sa la Institutul Agronomic Craiova, face parte dintre profesorii care au elaborat excepţionalul tratat Fitotehnie, ediţia a II-a, 1965, unde a prezentat capitolul

Plantele de nutreţ.

Profesorul I. Safta a rămas un cetăţean al Craiovei şi un remarcabil universitar până la pensionarea sa, în 1968, după vârsta de 70 de ani, lăsând Catedra de fitotehnie bine organizată şi conferind o distincţie disciplinei de Producerea şi păstrarea furajelor pentru studenţii agronomi.

Cercetarea în domeniul pajiştilor a fost principala sa activitate, ce i-a însoţit munca didactică.

În anul 1934 I.Safta a publicat cea mai importantă lucrare privind cercetările asupra trifoiului de Transilvania.

Profesorul Ion Safta va rămâne pentru posteritate un precursor, un remarcabil profesor şi om de cercetare, un iubitor de ţară şi de oameni. S-a stins din viaţă în 1989.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

Vizualizari: 1204



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI