Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Petreceri câmpeneşti în luna lui Florar

Stau uneori şi mă minunez cât de frumoasă şi de puternică este natura în primăvară. Parcă mai ieri se zbăteau copacii în freamătul rece al vânturilor de iarnă, iar astăzi ramurile lor desfrunzite sunt pline de viaţă. Cât de splendid s-a transformat natura şi vegetaţia din nuanţele palide ale iernii în verdele crud al primăverii! Emoţia pe care o trăieşti în acest timp te îmbie la un fel de filozofie agricolă.

Luna mai, sau Florar cum este trecută în calendarul ortodox, îşi merită cu prisosinţă numele, fiind o vreme când florile încep să-şi deschidă privirii noastre potirul parfumat. Există chiar şi o zicală populară care spune că Raiul pământean n-a dispărut. Este Rai mai ales pentru agricultură, care începe să-şi dezvăluie frumuseţea sau bogăţia. În această lună, fenomenele cereşti îşi găsesc echilibrul.

Este cald şi adeseori abundă ploile blânde fără grindină, iar ogoarele sunt muncite cu râvnă de mâinile bătătorite ale ţăranilor. Este luna care prevesteşte rodnicie pământului, iar oamenii aduc slavă lui Dumnezeu pentru milostivirea pe care o coboară asupra ogoarelor.

Armindeni şi legenda ramurii verzi

Una dintre sărbătorile recunoştinţei este Armindeni. Ea se celebrează îndeosebi în Moldova, Bucovina şi Transilvania. Conform tradiţiilor, această sărbătoare este considerată începutul verii şi este ultima lună când se seamănă porumbul. Ziua sărbătoririi este dedicată regelui vegetaţiei, protectorul animalelor de pe lângă casa omului, livezilor, viilor şi al pământurilor semănate.

În această zi ţăranii îşi împodobesc porţile şi ferestrele caselor şi uşile grajdurilor cu rămurele verzi menite să apere de forţele răului familia şi gospodăria. Uneori, ţăranii pun în mijlocul satului un lemn înalt pe care îl împodobesc cu flori împletite în cununi. Acest copac întruchipat de ei poartă numele de Pomul de Mai sau Armindel Mail.

Se pare că rădăcinile acestui ritual sunt de pe vremea lui Irod, atunci când, din dorinţa de a-L omorî pe Iisus, acesta a pus să fie ucişi toţi copiii de vârsta Lui. Măcelul a durat până seara târziu, iar soldaţii lui, obosiţi de atâtea crime, au pus la uşa casei ultimului copil ucis o ramură verde, semn că de acolo vor începe mâine măcelul. Pentru a salva de tăişul sabiei lor pe Iisus şi câţi mai mulţi copii, oamenii au pus peste noapte o ramură la fiecare uşă a casei.

Tot în luna mai, uneori, oamenii se întâlnesc în livezi sau podgorii pentru a începe petrecerile câmpeneşti. Aici frig miel şi beau vin roşu cu pelin, vin despre care spun că le schimbă sângele şi îi apără de boli. Un alt ritual pe care îl împlinesc este să se spele cu rouă pe faţă şi să strige strigoii pentru a-i speria şi a-i împiedica să fure laptele vacilor şi recolta câmpurilor.

Sărbătoarea ciobanilor

Sâmbra oilor este, de asemenea, o petrecere câmpe­nească, care în anumite părţi, cu deosebire în Oaş, este sărbătorită cu mare alai şi speranţă. Ciobanii se adună pentru a petrece împreună şi a se mândri cu oile lor. La Sâmbra se face prima mulsoare a oilor şi se însemnează pe o bucată de lemn laptele de la oile fiecărui crescător.

Din laptele muls cu câteva zile în urmă se face caşul din care se vor înfrupta toţi partici­panţii. La această petre­cere, pentru a apăra turmele de spiritele rele, ciobanii aprind focuri, numite focuri vii, stau în fumul lor şi strigă cât pot de tare pentru a alunga vrăjitoarele ce fură sporul laptelui. Pe lângă toate acestea, Sâmbra oilor este şi un prilej de a se înfrupta din miei fripţi, mămăligă fiartă în lapte sau caş şi pentru a bea vin roşu. Zău, merită să participaţi la această mare sărbătoare străbună a oierilor!

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

Vizualizari: 1569



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI