Imprimati articolul

RUŞEŢU, o floare rară a câmpiei buzoiene

• Atestată documentar la 27 mai 1510;
• 12.800 ha teren fertil, lucrat de 11 societăţi agricole;
• 4.685 locuitori, în două sate componente;
• Herghelie naţională, de renume, cu 300 de trăpaşi şi Semigreu Românesc;
• Aspiraţii de urbanizare – apă la robinet, canalizare, gaz metan – toate cu bani europeni.

Satul, cu frumuseţile lui

În centrul Câmpiei Bărăganului, la întretăierea a trei judeţe din Câmpia Română – Buzău, Brăila şi Ialomiţa – se întinde comuna Ruşeţu, o aşezare cu o istorie de aproape 500 de ani. Străzi drepte, curate, cu pomi şi flori, perpendi­culare pe malul râului Călmăţui, micul curs de apă ce străbate zona de câmpie a Buzăului, până la vărsarea sa în Dunăre.

Asta este azi imaginea satului. Cu multe case arătoase, tipic româneşti, cu un nivel, cu tindă, două camere şi prispă deschisă, dintre care un exemplar străluceşte la Muzeul Naţional al Satului din Capitală. Alături vezi şi construcţii mai moderne, cu 1-2 etaje, dar şi grădini chivernisite, cu solarii legumicole, semn al hărniciei dar şi al bunăstării multora dintre localnici.

În zona centrală se înalţă edificii impunătoare – primăria, Şcoala generală, grădiniţa, Căminul cultural „Dimitrie Gusti“, hala (de carne, peşte, legume-fructe), brutăria (care vinde pâine şi în Buzău), staţia Peco.

Nici vorbă de disperare

Seceta, deşi prezentă şi aici până mai ieri, pare să fie  compensată cu tehnologii agricole. Recolta de păioase, excelentă, cu o medie la hectar de 3.500 – 4.000 kg. Aşijderea rapiţa, floarea-soarelui, furajele. Sunt, desigur, şi locuri arse de soare, dar n-am văzut nici disperare şi nici spaimă de criză. Asta chiar dacă cei mai mulţi dintre cei 750 de bătrâni sunt pensionari de CAP.

„În localitate, spune primarul George Merişor, aflat la al treilea mandat, sunt azi unităţi economice care asigură mai multe locuri de muncă. Nu chiar toată lumea o duce bine, dar pământul, cele 12.800 ha, este fertil, dă recolte bune şi pe secetă atunci când se respectă tehnologiile. În cele 11 societăţi agricole sunt cuprinşi aproape toţi proprietarii de pământ. Oamenii au prins gustul formelor asociative, care le dau satisfacţie.“

Speranţe

Primarul are semnale că şi fosta Staţiune de cercetare şi producţie zootehnică, cu cele peste 1.000 de ha, aflată în faliment deocamdată va fi revitalizată. Speranţele stau în directorul Toma de la Grupul Romet-Buzău, cel care din toamnă vrea să populeze vestitele locaţii zootehnice construite aici cu 1.000 oi mamă şi 500 scroafe. Acţiunea va fi realizată graţie şi sprijinului ASAS, în al cărui patrimoniu se află această unitate.

Aspiraţiile de urbanizare prind contur

Revenim în satul de centru. Oamenii întâlniţi în cale, cu bune şi cu rele, cum sunt în ziua de azi, spun că sunt mulţumiţi cum merg treburile comunei. Aproape toţi ştiu că vor avea în curând apă la robinet, canalizare, dar şi gaz metan. Cu bani de la UE. Primăria confirmă proiecte finalizate de 2,8 milioane de euro, în curs de derulare. Sigură va fi şi aducţiunea de apă din Dunăre, ajunsă la marginea satului pentru irigaţii. O doleanţă veche, pe cale de împlinire.

Încet-încet, sătenii din Ruşeţu vor avea, aşadar, ce sărbători în primăvara viitoare, la jubileul de 500 de ani de la atestarea documentară a aşezării. „Atunci, comuna Ruşeţu ar putea deveni o veritabilă floare rară a câmpiei buzoiene“, aşa cum şi-o doreşte şi primarul George Merişor.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2009

֩ Comentarii