Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Să nu uităm de sola amelioratoare!

Prin solă amelioratoare se înţelege includerea în structura culturilor printr-un asolament a solei de plante leguminoase. Această solă are efect benefic atât asupra îmbunătăţirii fertilităţii solului, cât şi asupra cantităţii şi calităţii recoltei la plantele postmergătoare. Sola amelioratoare poate fi constituită dintr-o cultură anuală (mazăre, fasole, soia, bob, lupin, linte, năut) sau din plante perene (lucerna, trifoiul). Culturile leguminoase perene se folosesc ca „solă săritoare“ în cadrul rotaţiei culturilor, ele rămânând 3-4 ani pe acelaşi loc.

Avantajele agrotehnice şi economice

- recoltele obţinute pe sola amelioratoare, foarte bogate în proteină, constituie o sursă importantă de hrană pentru om şi de furaj pentru animale;

- lasă în sol cantităţi apreciabile de azot biologic (53 kg/ha mazărea, 65 kg/ha fasolea, 118 kg/ha soia, 200 kg/ha bobul, 250 kg/ha lupinul, 200-300 kg/ha lucerna);

- vrejii acestor plante conţin 8-14% proteină, adică de 3-5 ori mai mult decât paiele cerealelor;

- îngrăşămintele chimice cu azot se transformă în masă vegetală în proporţie de 50%, pe când azotul biologic de la plantele leguminoase se foloseşte în totalitate, evitând astfel poluarea cu nitraţi;

- sunt excelente plante premergătoare. Experienţa de lungă durată demonstrează că, dacă se ia în calcul producţia de grâu pe agrofond nefertilizat, egală cu 100% în rotaţia porumb-grâu, ea ajunge la 200% în rotaţia porumb-soia-grâu şi la 239% când se foloseşte în sola săritoare de lucernă:

- lucerna are sistemul radicular profund, ajunge până la 10 m adâncime, penetrând straturile greu permeabile şi crescând capacitatea de aprovizionare cu apă a solului. Gradul de infiltrare a apei, după desţelenirea lucernei, creşte de 2-3 ori;

- creşte porozitatea de aeraţie a solului de la 10,26% în rotaţia porumb-grâu la 12,58% în rotaţia porumb-soia-grâu, asigurând o dezvoltare optimă a sistemului radicular;

- după sola amelioratoare se îmbunătăţeşte conţinutul în proteină al bobului de porumb care a avut 1,25 mg azot total la 100 g substanţă uscată în monocultură şi 1,72 mg după lucernă;

- la cultura de grâu după mazăre, doza de azot se poate reduce cu 30-40%, faţă de grâul după porumb;

- sistemul radicular dezvoltat al plantelor leguminoase are capacitatea de a valorifica fosforul din combinaţiile greu solubile şi de a-l aduce la suprafaţă împreună cu calciul care participă la cimentarea agregatelor de sol. S-a constatat că, după desţelenirea lucernei, procentul de agregate stabile a fost dublu faţă de culturile anuale;

- plantele leguminoase trăiesc în simbioză cu bacteriile din genul Phizobium şi folosesc azotul din aer pe care îl transformă în azot amoniacal. Dintr-o moleculă de azot atmosferic, sub acţiunea enzimei nitrogenaza, în nodozităţile de pe rădăcinile plantelor leguminoase se formează două molecule de amoniac. Acesta se uneşte cu acidul glutamic care provine din fotosinteză şi rezultă aminoacidul glutamic cu rol de rezervor de grupări AMINO, din care se sintetizează diferite substanţe azotoase. Toate acestea demonstrează că, fără prezenţa plantelor leguminoase în asolament, recoltele rămân plafonate, chiar dacă se aplică cea mai bună tehnologie.

Prof. dr. Vasile POPESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2009

Vizualizari: 1383



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI