Imprimati articolul

Sfaturi practice pentru apicultori

Apicultura a fost nu demult o îndeletnicire care aparţinea mai mult unor oameni cu aptitudini deosebite decât ţăranului simplu. În sate, cei care se ocupau îndeosebi cu această îndeletnicire erau învăţătorii, preoţii, oamenii care aveau un dram de cultură. Astăzi, însă, către această meserie nobilă aspiră din ce în ce mai mulţi oameni.

Într-o lume tot mai cerebrală este firesc ca acest lucru să se întâmple. Închipuiţi-vă imaginea albinarului care se plimbă printre stupii zumzăind de atâta viaţă şi îşi îngrijeşte albinele cu hărnicie şi dăruire. Dacă am privi mai atent şi cu mai mult respect aceste fiinţe mici, am fi uimiţi să vedem cât de multe ne pot învăţa.

Departe de a fi o meserie uşoară, atunci când este făcută cu pasiune apicultura ne poate deconecta de la toate problemele cotidiene. Dialogul între albinari ne poartă într-o lume din care aceştia preiau multe din hărnicia şi conduita acestor mici vieţuitoare. O fi şi acesta un motiv pentru care tot mai mulţi ne întoarcem la această îndeletnicire străveche.

Primii paşi pentru a deveni apicultor

Este bine însă ca, înainte de a începe să îţi dezvolţi stupina, să ai câteva cunoştinţe solide despre viaţa complexă a albinelor şi despre modalităţile de întreţinere a stupilor şi a bunăstării în interiorul lor.

În apicultură nimic nu se face la întâmplare. Este nevoie de multă pricepere şi multe ore petrecute în mijlocul albinelor.

Principala recomandare este să vă înscrieţi la un curs de apicultură. Astfel de lecţii se ţin în cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţă în Agricultură. Odată terminat cursul, veţi avea un atestat de apicultor, care vă va facilita obţinerea sprijinului oferit de stat pentru familiile de albine.

Dacă aţi hotărât să practicaţi această meserie, primul lucru este să vă cumpăraţi stupii. Cel mai bine ar fi să îi cumpăraţi odată cu albinele, dacă nu puteţi apela la societăţile comerciale specializate în acest domeniu. În funcţie de utilările lui şi de nivelul de performanţă, preţul unui stup poate depăşi suma de 200 lei.

Pentru începători sunt recomandaţi stupii orizontali, aceştia fiind mai uşor de mânuit. În perioadele de vară, ei vor fi amplasaţi în locuri umbroase şi vor fi vopsiţi în nuanţe deschise, tocmai pentru a nu atrage căldura soarelui.

De unde procurăm albinele?

Achiziţionarea familiilor de albine nu este un lucru deloc dificil, ba mai mult este o practică des întâlnită între apicultori. Oricine se ocupă de albinărit va avea la un moment dat de vânzare cel puţin o familie de albine. Aşadar, pentru a vă cumpăra familiile nu trebuie decât să contactaţi un apicultor cu experienţă. La momentul actual, preţul variază de la 150 lei roiul pe 4-5 rame şi poate să ajungă cel mult la 300 lei.

Perioada ideală pentru a cumpăra albinele este primăvara, imediat după marile culesuri ale salcâmilor, atunci când oferta este destul de mare, iar viitorul apicultor poate beneficia de un preţ mai mic. Pentru început, numărul ideal al familiilor de albine cumpărate trebuie să fie în jur de 10.

Explicaţia pentru această opţiune este una foarte raţională şi este în strânsă legătură cu faptul că pe timpul iernii multe familii de albine pier.

Este nevoie de o matcă prolifică

La cumpărare trebuie să ne asigurăm că albinele sunt perfect sănătoase şi că au o matcă prolifică, pentru că doar acestea ne pot asigura înmulţirea în stupină. Un indiciu clar pentru a ne putea convinge de acest aspect este prezenţa masivă a ramelor cu puiet.

Este foarte important să ţinem cont de blândeţea albinelor. De acest lucru ne dăm seama atunci când în stupină se efectuează diferite lucrări. Dacă la deschiderea stupului rămân liniştite, fără a fi nevoie de fum, atunci puteţi fi convinşi că aţi găsit o familie bună. Pentru a avea certitudinea unei producţii considerabile, trebuie să ştiţi dacă albinele pe care urmează să le cumpăraţi sunt harnice. Un semn al trudei albinelor este un urdiniş aglomerat la primele ore ale dimineţii.

Vatra stupinei

În ceea ce priveşte alegerea vetrei stupinei, este primordial dar nu obligatoriu să fie aleasă o zonă cu potenţial melifer diversificat, în zone împădurite, de unde albinele să-şi poată procura toate viitoarele produse ale stupului. Ar fi ideal ca terenul unde amplasaţi stupii să fie liniştit, departe de surse poluante, de drumuri intens circulate, iar stupii să fie orientaţi cu urdinişurile spre sud- est.

În final, nu putem spune decât că apicultura este oarecum o reîntoarcere la vremurile când oamenii aveau mai multă preţuire pentru natură, iar imaginea albinelor era de multe ori folosită pentru emblemele curţilor regale. Deşi astăzi acestea nu mai sunt ridicate la rang nobiliar, albinele rămân o parte esenţială a perpetuării multor plante, iar lucrul acesta va rămâne neschimbat atâta timp cât pe pământ va exista chiar şi doar un strop de viaţă.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii