Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Plante din flora spontană

Untişorul (Ranunculus ficaria)

Această specie este răspândită în Europa, Caucaz, Siberia de Vest şi Asia Centrală. La noi este o specie comună care creşte în întreaga ţară, pe solurile umede din păduri, livezi, parcuri şi grădini, de la şes până în zona montană. Se mai numeşte şi Grâuşor.
Frunzele conţin săruri minerale, proteine şi hidraţi de carbon în cantităţi mici, dar vitamina C este în cantităţi apreciabile.

Se folosesc numai frunzele tinere (înainte de înflorire, deoarece după maturitate toate părţile plantei devin toxice) sub formă de salată crudă sau în preparate culinare.

Năsturelul (Nasturtium officinale)

Cunoscut la noi şi sub denumirea de Hreniţă, Creson, Brâncuţă de apă, Frunza voinicului etc., este o plantă caracteristică izvoarelor şi pâraielor limpezi. În funcţie de sol şi altitudine, are înălţimea de 25-90 cm şi se recunoaşte prin frunzele penat-compuse, cu gust asemănător hreanului.

Se cultivă în mai multe ţări europene. Este una dintre cele şapte feluri folosite la masa rituală a Paştelui evreiesc (se pare că şi Iisus s-a hrănit cu această plantă).

Principalii constituenţi din Năsturel sunt: proteine şi hidraţi de carbon în cantităţi mici, substanţe minerale în cantităţi apreciabile bogate în fier, magneziu, fosfor, iod (45 mg%), sulf, majoritatea sub formă de microelemente. Conţine cantităţi apreciabile de vitamina C (140 mg%), precum şi vitaminele A, B1, B2, niacină şi vitamina E. Mai conţine o substanţă sulfo-azotată cu gust de muştar şi o substanţă amară.

În alimentaţie se consumă numai în stare crudă, proaspăt recoltată din locuri curate, unde nu păşunează vitele, deoarece poate transmite parazitoze şi alte boli. Recoltate înainte de înflorire, frunzele se spală bine în curent de apă şi apoi vor fi întrebuinţate.
În zonele de şes sau colinare se foloseşte primăvara, iar la munte şi în timpul verii.

Pe lângă utilizarea ca salată, Năsturelul are şi o serie de proprietăţi terapeutice: în azotemie, anorexie (lipsa poftei de mâncare), anemie, tuberculoză, bronşite, litiază biliară, eczeme, reumatism, parazitoze intestinale, diabet sau chiar în cancere.

Cercetări relativ recente au demonstrat că frunzele proaspete de năsturel, masticate, ar fi un remediu eficient în cancerul pulmonar provocat de gudroanele şi celelalte substanţe nocive din fumul de ţigară. Majoritatea acestor recomandări rămân să fie verificate şi confirmate pe baze ştiinţifice.

Se recomandă consumarea ca atare sub formă de salată la fiecare masă sau sub formă de suc proaspăt obţinut prin presare sau la mixer, câte 60-150 ml/zi îndoit cu apă rece.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2007

Vizualizari: 1038



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI