Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Mahalaua săracilor

Mahalaua săracilor sau a golanilor, cum îi spun unii, se întinde pe coasta unui deal şi este vecină cu groapa de gunoi, fiind despărţită de centrul satului, de o râpă adâncă şi îngustă. Casele sunt formate dintr-o odaie şi se adăpostesc în ea locatarii împreună cu alte vietăţi şi orătănii, laolaltă.

Prin crăpăturile pereţilor se strecoară soarele de le luminează sărăcia, iar prin spărturile acoperişului se furişează ploaia care le binecuvântează mizeria. Evenimentul zilei este efectuarea rondului de către un jandarm ce traversează mahalaua de la un capăt la altul, cu mers domol şi cu privirea rotită pe sub cozorocul caschetei.

Scandalurile, certurile şi încăierările nu-l interesează şi nu mai sunt un punct de atracţie nici pentru cei din mahala. Acestea au devenit un obicei al locului; fac parte din viaţa lor, iar o zi liniştită e socotită aici o zi pierdută. Spectacolul interesant şi atractiv are loc duminică de duminică pe un maidan central, potrivit parcă anume pentru aşa ceva.

Pentru a lua parte la acesta, ei se pregătesc toată săptămâna. Îşi cârpesc şi îşi curăţă îmbrăcămintea, bărbaţii îşi tund pletele şi îşi ajustează mustaţa, iar femeile îşi buclează părul, se machiază şi folosesc creme şi parfumuri cumpărate de la oraş.

Munca cea mai grea şi obositoare este repetiţia zilnică a unor gesturi şi figuri de bună-cuviinţă, pentru a şti să zâmbească frumos, să privească rugător şi să facă plecăciuni. Într-un cuvânt, să fie manieraţi. Şi se supun acestor canoane doar cu speranţa că vor fi remarcaţi, că vor fi plăcuţi cuiva care să-i ia ca slugă.

Că aici, pe maidan, vine lume bună, aleasă, de prin împrejurimi sau mai de departe ca să angajeze

persoane pentru muncile ce le au de făcut. Iar ea, golănimea, trebuie să arate frumos, să impresioneze plăcut şi să inspire calităţi de slugă desăvârşită.

Între adunătura ce-şi oferă priceperea şi forţa braţelor şi căutătorii de slugi are loc spectacolul propriuzis. Ei sunt eroii – ei sunt actorii. Şi spectacolul are momente plăcute, comice dar şi dramatice pe toată durata lui.

Când ultima limuzină părăseşte maidanul, e semn că spectacolul s-a sfârşit.
Golănimea rămasă se adună pâlcuri şi se îndreaptă posomorâtă spre căsuţele lor dintr-o odaie plină şi aia de-o sărăcie lucie. Golănimea nenorocoasă începe o nouă săptămână de muncă şi de pregătiri cu mai mult zel şi cu nădejdea că norocul ei este ceva mai încolo.

Gânduri despre sărăcie

• Sărăcia deschide larg porţile robiei.
• Sărăcia urcată pe tron face din om, neom.
• Sărăcia este mama răutăţilor şi sămânţa încăierărilor.
• Mutată din colţ în colţ, sărăcia ajunge stăpână.
• Bogăţia vine şi pleacă, sărăcia rămâne.
• Lângă vecinul bogat, săracul e şi mai sărac.
• Bogatul se teme de sărăcie ca de moarte, iar săracul trăieşte cu ea, ca un frate.
• Sărăcia prinde rădăcină când lenea ajunge stăpână.

Costică BURUIANĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2007

Vizualizari: 615



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI