Imprimati articolul

Codul silvic se modifică din nou

Un grup de parlamentari a iniţiat modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic. Membrii Coaliţiei de Mediu (formată din 69 de organizaţii) au menţionat că sunt bine-venite şi necesare intenţiile de modificare, însă au atras atenţia asupra faptului că unele schimbări propuse, alături de câteva amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, odată cu abandonarea principiilor de gospodărire responsabilă a acestora.

ONG-urile, excluse de la dezbateri

Reprezentanţii societăţii civile (Coaliţia de Mediu şi World Wide Fund România (WWF) şi-au oferit, în nenumărate rânduri, expertiza pentru crearea unei legislaţii moderne, europene, care să reglementeze gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către comisii au rămas fără răspuns. Deşi WWF-România a depus o listă consistentă de observaţii şi propuneri, acestea nu se regăsesc în raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.

În fapt, membrii ONG-urilor au sesizat că, prin modificările propuse de parlamentari, pădurile vor putea fi exploatate, înainte de a ajunge la maturitate deplină. Singurul factor limitativ este posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase. Astfel, se dă undă verde pentru epuizarea pădurilor României, renunţându-se la „principiul solidarităţii între generaţii“. „În ciuda faptului că fondul forestier în România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (36%), (...) se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor“, se arată în raportul WWF România.

Biodiversitatea, neprotejată

De asemenea, în modificările aduse Codului silvic, nu este clar precizată conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere. Totodată, se spune că modificările propuse la art. 16 vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 ha de pădure.

Reprezentanţii societăţii civile susţin că îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse intervenţiile. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari, prin restricţiile impuse, nu sunt com­pensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar.

Ultima oră

În ultimul moment, ministrul Mediului şi Pădurilor s-a implicat şi acum susţine poziţia WWF şi a Coaliţiei de Mediu privind Codul Silvic. Mai mult, unul dintre deputaţii care au iniţiat legea a anunţat că, în urma telefoanelor şi mesajelor de la susţinătorii WWF, a hotărât să solicite retrimiterea Codului la Comisie, fiind de acord cu amendamentele propuse de reprezentanţii societăţii civile.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 11, 1-15 IUNIE 2012

֩ Comentarii