Imprimati articolul

Conferinţa Ramsar, la Bucureşti

România a găzduit cea de-a 11-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia Ramsar privind zonele umede de impor­tanţă internaţională (COP 11). Evenimentul a avut loc în perioada 6-13 iulie la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Câteva sute de delegaţi, reprezentând majoritatea celor 162 de Părţi Contractante Ramsar, au participat la ceremonia de deschidere alături de diplomaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi observatori din întreaga lume.

Reuniunea a acoperit mai multe teme de discuţie de actualitate internaţională, cum ar fi: turismul durabil în zonele umede, zone umede urbane, schimbările climatice, eradicarea sărăciei, evitarea pierderilor de zone umede suplimentare, probleme de energie.

Tema din acest an a fost „Zone umede, turism şi recreere“. În acest context, Secretariatul Convenţiei, în colaborare cu Organizaţia Mondială de Turism a Naţiunilor Unite, a lansat un studiu de caz, pe baza unui raport referitor la turism în siturile Ramsar. Studiul s-a referit la oportunităţile şi provocările presupuse de turism în siturile Ramsar în particular şi în zonele umede în general.

Premii generoase

Cu două ore înainte de deschiderea oficială, a fost susţinută o conferinţă de presă, în care au fost prezentaţi cei cinci laureaţi din ţări diferite ai premiilor Convenţiei Ramsar, din acest an: Educaţie – Asociaţia Zonelor Umede Wisconsin (WWA) din Statele Unite ale Americii. Premiul a fost înmânat dnei Katie Beifuss; Management – Augusta Henriques din Guinea - Bissau; Ştiinţă – prof. Tatsuichi Tsujii din Japonia; Premiul special Evian – Thymio Papayannis din Grecia. Pre­miul onorific Ramsar la aniversarea celor 40 de ani de la înfiinţare – dr. Luc Hoffmann din Elveţia, unul dintre fondatorii Convenţiei de la Ramsar, în urmă cu 40 de ani.

„Ramsar are o importanţă deosebită pentru a promova toate acele zone umede care trebuie protejate, dar în egală măsură ar trebui fructificate prin parteneriate cu autorităţile locale şi guvernamentale pentru a dezvolta din punct de vedere ECO turismul şi, implicit, o creştere a numărului locurilor de muncă“, a declarat Corneliu Cozmanciuc, secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor, coordonatorul naţional pentru România al COP 11.

Pe acorduri de nai

Deschiderea oficială a COP 11 a început în acordurile naiului „fermecat“ al lui Gheorghe Zamfir şi orchestrei sale. Apoi, reprezentanţii Coreei de Sud, organizatoarea COP 10, a predat steagul Convenţiei Ramsar către România. Au urmat cuvântări protocolare ale lui Anada Tiéga care, printre altele, a anunţat că i s-a terminat mandatul de secretar general, Corneliu Cozmanciuc, Ovidiu Silaghi, ministrul Transporturilor, şi Bogdan Aurescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Moderator a fost Magor Csibi, director regional WWF România.

Participanţii la eveniment au putut admira apoi cele câteva picturi realizate în acuarelă de Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, în urma unei vizite pe care a efectuat-o în Delta Dunării. Totodată, Ambasada SUA şi organizaţia internaţională WWF România au lansat în ziua deschiderii o broşură despre păsările migratoare, scrisă de elevii unor şcoli din Tulcea, care au fost desemnaţi în urmă cu o lună câştigătorii concursului „Păsările migratoare şi copiii Deltei – poveşti care se împletesc“.

Vizită la Balta Geraiului

În cadrul COP 11, WWF a organizat pe 11 iulie o vizită la Balta Geraiului, unde s-a realizat o importantă reconstrucţie ecologică pentru protecţia mediului şi a speciilor de păsări de interes conservativ. Balta se află la confluenţa Oltului cu Dunărea.

Lucrările au început în octombrie 2011 şi s-au finalizat la începutul lunii noiembrie. Proiectul a vizat îmbunătăţirea conectivităţii bălţii cu apele Dunării, îmbunătăţirea circulaţiei apei în Balta Geraiului în timpul sezonului secetos şi menţinerea unei adâncimi a apei de 0,5-1 m pe întreaga perioadă a sezonului de reproducere. De asemenea, s-a dorit obţinerea unui mozaic de zone cu vegetaţie şi apă. Pentru a conduce apa spre mijlocul stufărişului s-au construit două canale şi au fost blocate alte două canale de desecare.

România are 12 situri Ramsar

Până la COP 11, ţara noastră avea înregistrate opt situri Ramsar, care ocupau o suprafaţă de 824.897 ha. Cel mai mare sit este Delta Dunării, cu 580.000 ha (înregistrat în 1991), urmat de Insula Mică a Brăilei (2001), Complexul piscicol Dumbrăviţa (2006), Lunca Mureşului (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porţile de Fier (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011) şi Parcul Natural Comana (2011).

Pe lângă acestea, în cadrul Confe­rinţei au mai fost incluse alte patru zone: Lacul Bistreţ (27.482 ha), Confluenţa Olt – Dunăre (Balta Geraiului – 7,302 ha), Lacul Iezer Călăraşi (681 ha) şi Balta Suhaia (19.594 ha).Aşadar, acum România are 12 situri, cu o suprafaţă de 872.661,3 ha. Un viitor site poate fi şi Lacul Văcăreşti, unde participanţii la Convenţie au cerut să facă o vizită pentru a vedea care este evoluţia zonei. Astfel s-ar naşte prima rezervaţie naturală urbană din România. Numai că locul, de aproximativ 190 ha, se află la doi paşi de centrul Bucureştiului şi este vânat de dezvoltatorii imobiliari.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 15, 1-15 AUGUST 2012

֩ Comentarii