Imprimati articolul

Criza planetară a apei nu va lovi România

La nivel planetar - arată documentul ANAR - se vorbește deja de o posibilă criză a apei în anul 2025. Chiar dacă România este considerată o ţară cu resurse de ape relativ sărace, specialiștii consideră că nu se poate pune problema unei „crize a apei“, cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile în faţa unei crize a apei. Motivul ar fi că la noi sunt 40 mld mc de apă utilizabili în regim amenajat, raportat la resursa teoretică de 134,6 mld mc de apă. Conform studiilor realizate de Institutul Internaţional pentru Managementul Apei, țara noastră nu face parte dintre ţările cu un posibil deficit al resursei de apă în anul 2025.

Cerința de apă, tot mai mică

Nu numai în agricultură, ci la nivelul întregii țări, în 2010 cerinţa de apă a scăzut cu 12 mld mc faţă de anul 1990, respectiv de la 20,5 mld mc la 8,45 mld mc de apă, şi cu 1 mld mc de apă cât se înregistra în anul 2008, respectiv de 9,44 mld mc de apă. Comparativ cu anul 1990, se observă că s-au produs două mari scăderi ale cerinţei de apă pentru industrie, agricultură și populație.

Prima, în intervalul 1990-1999, când cerinţa a scăzut de la 20,4 mld mc de apă, cât era în anul 1990, la 11,74 mld mc de apă, cât era în anul 2000. A doua, în intervalul 2001-2010, când cerinţa a ajuns în anul 2010 la 8,45 mld mc de apă, faţă de cât era în anul 2000. La nivelul anului 2010, cerința de apă a fost asigurată în totali­tate prin menținerea volumelor de apă în lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale ANAR, volume care au asigurat necesarul de apă pentru categoriile de utilizatori.

Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de agenții economici este de 7,7 mld mc de apă, în scădere față de anul anterior și de aproape trei ori mai mic decât cel înregistrat la nivelul anului 1990. Defalcată pe categorii, cerința totală de apă pentru anul 2011 se prezintă astfel: 1,22 mld mc (15,8%) pentru populație, 1,32 mld mc (17,14%) pentru agricultură și 5,16 mld mc (67,02%) pentru industrie.

Impactul irigaţiilor

Un studiu prezentat recent de Administrația Națională „Apele române“ (ANAR), cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, arată că, în anul 2010, folosirea apei pentru irigaţii s-a situat sub cerinţa de servicii specifice. Cauza a fost nefuncţionarea sistemelor de irigaţii la capa­citatea programată, pentru că nu au fost solicitări din partea bene­ficiarilor. În anul 2010, s-a constatat că cea mai semnificativă scădere a volumului de apă prelevat, raportat la anul 2009, s-a produs în agricultură, de la 1,16 miliarde de metri cubi la 0,74 mld mc.  Scăderi similare ale volumului de apă prelevat în agricultură s-au produs și în anii 2005 și 2006, fapt care se corelează cu anii în care s-au produs inundații istorice (debite care statistic se produc o dată la 100 de ani cel puțin), întrucât volumul de apă a fost asigurat mai mult în regim natural. În 2010, volumul total de apă prelevat a fost de 6,2 mld mc, din care s-au mai consumat (în afară de agricultură) 4,43 mld mc pentru industrie şi 1,03 mld mc pentru populație.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 APRILIE 2011

֩ Comentarii