Imprimati articolul

Cu cartofii la marginea drumului

Ca majoritatea omologilor lor din judeţele cu tradiţie în cultura cartofului, şi micii producători de cartofi din Suceava îşi comercializează producţia din toamna trecută, una foarte bună de altfel, la margine de drumuri judeţene.

La Bosanci, zonă cu tradiţie în cultura cartofului, producătorii nu-şi pot ascunde nemulţumirea faţă de absenţa unei pieţe de desfacere adecvate. Îşi valorifică producţia la preţuri ridicole care nu acoperă, de cele mai multe ori, costurile efective de producţie. „La noi cartofii se vând cu 40-50 de bani şi tot nu se cumpără. La supermarket se vând cu 1,5 lei şi oamenii îi cumpără. Lucrăm terenul doar pentru că ne doare sufletul“, ne-a spus bădia Vasile, unul dintre cultivatorii de cartofi din localitate.

Nemulţumirile producătorilor din Bosanci nu au ca obiect doar lipsa alternativelor de valorificare a producţiei, ci se extind şi la costurile aferente pregătirii terenului pentru însămânţare. „Dăm 600 de lei pe arat, 300 de lei pe discuit, 200 - 300 de lei pentru însămânţat. Ajungem la 1.100 de lei costuri lucrări/ha. Mai adaugi îngrăşământ, care a ajuns la 100 de lei sacul, sămânţă, prăşit, stropit şi când tragi linie ieşi în pierdere“, ne-a mărturisit un alt cultivator din zonă.

Nici marii cultivatori de cartofi din Suceava nu şi-au recuperat în totalitate cheltuielile.  Aşa cum ne-a precizat Leonard Ovidiu Ioachimescu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cartofi „Sucidava“, pentru un hectar cultivat cu cartofi s-au investit între 1.500 – 1.800 lei până la 30.000 lei în funcţie de sămânţa folosită, ceea ce înseamnă o medie de 38 de bani pentru fiecare kilogram de cartof obţinut, comercializarea făcându-se la preşuri de 30-40 de bani/kg, pentru ca acum preţul să coboare la 20 de bani/kg. „Nici la acest preţ nu se mai găsesc clienţi, motiv pentru care o parte din membrii asociaţiei au anunţat deja că vor diminua supra­feţele cu această cultură“, a precizat Ovidiu Ioachimescu.

„Cultura cartofului e un dezastru“

Şi pentru că profitul este, spun interlocutorii noştri, aproape inexistent micii producători sunt decişi să mizeze pe alte culturi. „Vom însămânţa de acum porumb şi trifoi pentru animale. Cultura cartofului este un dezastru. Am cheltuit bani, muncă şi stăm aici pe marginea drumului. Nu dăm kilogramul de cartofi nici cu 50 de bani. În supermarketuri nu putem intra cu cartofii noştri pentru că ei aduc din Germania, Olanda. Dacă nu avem niciun centru de achiziţii, cum erau odată, nu avem cum să-i valorificăm. Dacă vindem într-o zi un sac, doi e mult“, a spus, cu zăduf, un alt cultivator.

Se reduc suprafeţele cultivate

Vasile Tofan, purtător de cuvânt al Direcţiei Agricole Suceava, a confirmat pentru Lumea Satului reducerea suprafeţelor cultivate cu cartofi la nivelul judeţului. „Cartoful, în ultimii ani, a devenit pentru mulţi o pacoste. Producţia anului 2011 nu s-a vândut în totalitate, iar o parte din ea este dată în consumul animalelor. Marii cultivatori de cartofi care au investit în tehnologie vor continua producţia, însă ceilalţi s-au orientat spre alte tipuri de culturi. Cartoful a ajuns pe locul trei – patru într-unul din judeţele considerate printre cele mai mari cultivatoare de cartofi din ţară“, a precizat Vasile Tofan. Anul trecut, la nivelul judeţului Suceava, suprafaţa de teren însămânţată cu cartofi a fost de 28.000 de hectare, cu 8.000 mai mult decât se preconizează pentru 2012.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 11, 1-15 IUNIE 2012

֩ Comentarii