Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

...Dătători de legi şi datini - Războaie între fraţi

Domnia lui Ştefan cel Mare a influenţat şi istoria politică a Ţării Româneşti, dacă ţinem seama că toţi domnitorii care stăpânesc Muntenia până în 1508 au „o factură subalternă“, cum spune istoricul Constantin C. Giurescu, dominaţi fiind de uriaşa sa personalitate. Un fapt este sigur: toate încercările voievodului moldovean de a face din domnii ţării vecine aliaţi în lupta pentru independenţă şi pentru cauza creştină au dat greş.

Duşman şi... socru

Un prim pas a fost încercarea de a-l alunga pe Radu cel Frumos. E o acţiune care a durat patru ani şi care a început în februarie 1470, când armata moldoveană arde Brăila. Domnitorul muntean nu a putut să riposteze, dar se plânge turcilor. Consecinţa: tătarii trec Nistrul. Urmează bătălia de la Lipnic, unde năvălitorii au suferit o înfrângere totală. Radu cel Frumos n-a tras cuvenitele învăţăminte şi în 1471, cu o puternică armată, porneşte împotriva Moldovei. Lupta se dă la Soci, lângă Râmnicu-Sărat, într-o joi, pe 7 martie. „Şi a biruit Ştefan Voievod“ – spune cronica. Problema nu era rezolvată şi de aceea Ştefan a hotărât să-l înlocuiască pe Radu cu Basarab cel Bătrân, zis şi Laiotă. În urma bătăliei, care a durat trei zile, Radu cel Frumos se retrage, iar Ştefan intră în Bucureşti „şi luă pe doamna lui Radu Voievod şi pe fiica lui – care-i va deveni soţie – şi toate comorile lui şi... toate steagurile şi petrece acolo trei zile în veselie“. Radu încearcă de mai multe ori să ia tronul cu ajutorul turcilor, nu reuşeşte, se retrage la Giurgiu – raia turcească – apoi în 1474 trece munţii în Transilvania, unde moare.

Din nou trădare

Nici cu Laiotă domnul moldav nu a avut mai mult succes. La câteva luni după ce îl ajutase să ia tronul, Basarab cel Bătrân trece de partea turcilor. Aşa stând lucrurile, Ştefan hotărî să acorde sprijin altui pretendent, pe numele său Basarab cel Tânăr, zis şi Ţepeluş. Şi acesta îşi trădează, să-i spunem, aliatul, însoţindu-i pe Ali Beg şi Skender-beg împotriva Moldovei. Ştefan porni împotriva năvălitorilor şi aceştia, retrăgându-se, lupta se dădu, spune cronica, la Râmnic. Turcii au fost înfrânţi şi Ţepeluş se retrage în Oltenia unde, după mai multe încercări de a lua tronul, este omorât de boierii mehedinţeni.

Între casa şi scaunul domnesc

Fiu nelegitim al lui Vlad Dracul, Vlad, călugărit cu numele Pahomie, a rămas în istorie ca Vlad Călugărul. Şi acesta a fost supus întru totul turcilor, deşi ajunsese la tron cu ajutorul voievodului moldovean. Îl însoţeşte pe Baiazid Ilderim în 1484, asistă la căderea Chiliei şi a Cetăţii Albe, iar în 1492 Vlad Călugărul îi scrie sultanului, asigurându-l de devotamentul său. Vlad Călugărul a murit în 1495.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 23, 1-15 DECEMBRIE 2010

Vizualizari: 589



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI