Imprimati articolul

Declinul Bivolului de Carpaţi ar putea lua sfârşit

Efectivele de bubaline au scăzut dramatic în ultimul timp. În urmă cu 25 de ani, România avea peste 400.000 de bivoli. Astăzi mai există numai aproximativ 15.000. După 1995, sute de mii de exemplare au fost trimise la export, în ţări care ştiu să aprecieze această specie, în special în Italia.

În opinia lui Călin Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania (ACBT), scăderea efectivelor s-a produs, în primul rând, din cauza eficienței economice reduse pentru fermieri. Atât laptele, cât și carnea nu au un preț stimulativ. În plus, în România nu există programe speciale, așa cum se întâmplă în alte țări.

ACBT, cu sediul în Dej (Cluj), este o asociație neguvernamentală, non­profit, care are ca scop principal susținerea și promovarea creșterii bivolilor. De asemenea, își propune apărarea într-o mai mare măsură a intereselor crescătorilor din Transilvania.

Bubalinele, separate de taurine

Gheorghe Neață, director executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro, fost director general al ANARZ, specialist în reproducţie şi selecţie animală, este de părere că bubalinele trebuie separate de taurine pentru a fi salvate.

„Creșterea bivolilor are o tradiție veche în România. Este o specie care a fost crescută în arealuri cu mlaștini, cu resurse furajere mai sărace, dar cu performanțe deose­bite. Aceste animale au fost folosite, inițial, la muncă, apoi pentru producția de lapte și carne. Din punctul meu de vedere, bivolul reprezintă un brand pentru ţara noastră și trebuie să știm să gestionăm acest fapt. Are o identitate națională, având în ve­dere că Bivolul de Carpați a crescut numai în România. Ceilalți bivoli din lume au o altă factură genetică, așa că noi trebuie să păstrăm genetica noastră“ – ne-a declarat Neață.

Domnia sa a adăugat că, în 2002, când era director general în Ministerul Agriculturii și coordona programele acestui sector, a considerat că pentru a fi conservată specia trebuie să be­ne­ficieze de o subvenţie. Programul lansat atunci ar trebui să continue acum, cu crescătorii individuali. În primul rând, ar fi necesar ca bubalinele să fie separate de taurine, deoarece sunt două specii diferite. Mai departe, ar fi nevoie de elaborarea unor programe specifice, separate, de creștere, ameliorare și subvenționare.

Lupta cu morile de vânt

Președintele ACBT afirmă că prin asociație s-au făcut mari eforturi pentru ca această specie să nu dispară, mai ales rasa noastră, care este omologată. „Noi credem că, prin măsuri guvernamentale, rasa poate fi protejată“ – a afirmat Zanc.

Domnia sa a menționat că a depus memorii la fiecare ministru al Agriculturii și a avut întrevederi cu aceștia. A cerut mereu separarea bovinelor de bubaline și acordarea unor subvenții speciale, astfel încât să fie stimulată creșterea acestora din urmă. Problema este că, an de an, dispar multe exemplare, odată cu populația îmbătrânită care mai are astfel de animale.

De asemenea, ACBT a făcut demersuri în alte țări ale Uniunii Europene, în vederea sprijinirii speciei, prin programe comune. „Acum lucrăm la realizarea unei fabrici pentru produse tradiționale din laptele de bivoliță. Astfel, fermierii pot câștiga mai mult“ – a precizat Zanc.

Opinia unui crescător

Ioan Bărbânță din comuna Bucium deplânge situaţia actuală în care se află crescătorii de bivoli. „Cândva aveam mai mulți bivoli, dar acum mai am doar patru. Nu merită să-i mai țin. Știți cum îi? Vine Guvernu’ și promite. Pleacă Guvernu’ și nu mai îs bani. No! Că nu ne susține nimeni.“ Crescătorul sălăjan a mai precizat că vinde laptele doar cu 1,6-1,7 lei/l, bani care nu ajung nici măcar pentru întreținerea animalelor.

Refacerea efectivelor

Gheorghe Neață crede că efectivele pot reveni la nivelul anului 1990, pentru că există tradiție. Potrivit celor spuse, aceste animale sunt longevive, putând asigura producție și reproducție timp de 20 de ani. Foarte important, calitatea laptelui și a produselor din lapte este deosebită. De asemenea, bivolul poate produce carne bio. Din aceste motive politica de creștere trebuie regândită.

Călin Zanc este de părere că refacerea efectivelor s-ar putea face în minimum 10 ani. Acest lucru se poate realiza în microferme bine organizate, peste nivelul de subzistență, dar numai cu sprijin guvernamental.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16-17, 16 AUGUST – 15 SEPTEMBRIE 2012

֩ Comentarii