Imprimati articolul

Eminescu în Bărăgan

Spiritul Poetului s-a revărsat şi la Ruşeţu

O mână de iubitori de Eminescu, dascăli şi condeieri, au ajuns de ziua Poetului Naţional la Ruşeţu, Buzău. Invitaţia ne-a făcut-o cu căldură domnul Emil ŢEPELUŞ, întemeietor şi conducător al Asociaţiei Culturale PRO BASARABIA şi BUCOVINA – filiala Dimitrie Gusti, din localitate. Ne-a întâmpinat în pragul Primăriei însuşi edilul localităţii Florin SNAE, unul dintre cei care iubesc cultura, ridicând-o deasupra vremelnicelor interese politice.

Greu, dar până la urmă guvernanţii noştri au acceptat propunerea Academiei Române de a proclama ziua de naştere a lui Eminescu drept Ziua Culturii Româneşti.  La Ruşeţu au ajuns poetul Ion Nicolescu, scriitorul Nicolae Tudor, prof. Stelian Grigore şi alţii. Iar din localitate au venit la întâlnire prozatorul Dumitru Istrate - Ruşeţeanu şi doamnele profesoare Lucilia Rădulescu şi Anica Neamu. Un subiect care a trezit interesul a fost „Eminescu şi Basarabia“. După Războiul de independenţă, poetul şi ziaristul „nepereche“ amenda miopia Europei care dădea câştig de cauză Rusiei, considerând că „Dacă puterile europene ar sacrifica interesele României ar nesocoti interesele lor proprii.“ Din păcate, memoriul redactat de poet cu bogate argumente istorice şi geografice nu a fost prezentat de delegaţia română la Berlin şi, în consecinţă, am pierdut iarăşi Basarabia. În completare, prof. Grigore a recitat „Doina“ lui Eminescu, răspândită pe foi volante la fiecare participant. Corul şcolii din localitate şi o serie de elevi au cântat şi recitat din Eminescu.

A doua parte a întâlnirii găzduite de spaţioasa sală de consiliu a primăriei a fost dedicată scriitorului Dumitru Istrate – Ruşeţeanu, fiu al satului. Pe lângă romanul dedicat vieţii Sfântei Mariei Egipteanca, scriitorul şi-a încercat cu succes pana şi în dramaturgie, publicând volumul de teatru „Dansând pe cioburi“, dar şi în domeniul criticii şi istoriei literare prin lucrarea dedicată poetului şi eseistului buzoian Ştefan Dima. Despre volumul de teatru apreciat şi de specialiştii din breaslă au vorbit cu entuziasm prof. Lucilia Rădulescu şi prof. Anica Neamu, recunoscând în replicile textelor dramatice grave probleme ale omului contemporan aflat în pragul dezumanizării. Într-o piesă un ucigaş gândeşte cinic, sfidând Providenţa: „Neapărat, spune el, privind crucea – pe care o numeşte «mireasă» –, trebuie să ajung cu ucişii mei în Cer… să batem ca o inimă, să obligăm persoanele divine să simtă omeneşte.“ Drept răsplată a talentului său, scriitorul a primit de la primarul comunei titlul de cetă­ţean de onoare şi o diplomă din partea Aso­ciaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovinei. Cum se vede, spiritul eminescian se revarsă şi aici în plin Bărăgan, ca şi în întreaga Românie. Dar ar trebui să ne mai amintim de el şi cu alte ocazii...

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2011

֩ Comentarii