Imprimati articolul

Feldru, o comună cu adevărat europeană

Străveche aşezare de pe Valea Someşului, comuna bistriţeană Feldru se prezintă, la început de mileniu XXI, drept una dintre cele mai impozante vetre ardelene, graţie spiritului novator al gospodarilor ei.

Agricultori şi meşteşugari

Încă din vremuri imemoriale, feldrihenii au făcut legământ sfânt cu pământul, agricultura şi creşterea vitelor devenind ocupaţii de bază. Vasile şi Măriuca Corcode sunt feldriheni din tată-n fiu. Nu concep să dea satul pe oraş în pofida greutăţilor inerente muncii în gospodărie. „Avem 3 vaci, 20 de oi, porci, 2 cai şi foarte multe păsări. Teren agricol deţinem mai mult în câmp, cum spunem noi.

Tot acolo există o casă, unde mergem vara cu toate animalele. Facem şi fânul pentru iarnă acolo, ne-am tras apă şi curent electric de la un panou solar. Muncim mult, dar nu ne plângem, suntem tineri, sănătoşi şi ne descurcăm binişor. Acum, iarna, stăm mai mult aici, în sat. Ne ocupăm şi de părinţi, că sunt bătrâni, iar nevasta, după cum vedeţi, nu are stare. Pe lângă treburile cu animalele, mai şi ţese“, spune Vasile.

„Eu ţes nişte părătare, ne arată Măriuca. Am urzeală din lână neagră şi bătătura e tot din lână roşie vopsită. Se pot pune pe pat, pe perete. Să ţes am învăţat de la mama. Acum mi-i tare drag şi toate costumele astea populare eu le-am cusut cu mâna mea. E greu, nu-i uşor, dar tare îmi place, mai ales când e lucrul gata. Ţes numai iarna, că vara suntem în câmp şi avem mult de lucru, acolo n-am vreme de ţesut.“

Feldru, în continuă schimbare

Gradul de dezvoltare a comunei de pe Someş este mai mult decât vizibil. S-au făcut trotuare, s-au betonat şanţurile de pe principalele străzi, s-a introdus apă potabilă şi urmează ca în scurt timp să demareze şi lucrările la un sistem de canalizare, toate cu fonduri din bugetul local. De asemenea, s-a dezvoltat un serviciu propriu de salubritate, s-a achiziţionat un utilaj de presare a deşeurilor tip PET şi fiecărei gospodării i s-a dat în mod gratuit câte o europubelă care săptămânal este golită de serviciul nou înfiinţat. De asemenea, foarte mulţi localnici şi-au construit case impunătoare, au contribuit la dezvoltarea comunei şi nu s-au dat deoparte când a fost vorba de a acorda o mână de ajutor la amenajarea unui parc ori la igienizarea malurilor Someşului Mare.

Cât priveşte satul Nepos, doar sistemul de canalizare lipseşte. În schimb, sătenii sunt beneficiarii unui cămin cultural nou, ca şi ai unui dispensar nou cu dotări de ultimă generaţie ce dispune de cabinet stomatologic, dar şi de apartamente gata mobilate pentru medici.

Grijă pentru tineri şi bătrâni

În afara problemelor administrative, primarul comunei Ştefan Sîngeorzan rezonează deopotrivă la nevoile tinerilor şi vârstnicilor. Mare iubitor de sport (el însuşi aleargă zilnic zeci de kilometri), mai-marele localităţii bistriţene a dispus construirea unei săli de sport, precum şi a unui teren de fotbal amenajat în partea de nord a localităţii, pe malul râului cu acelaşi nume, pe care-l va inaugura curând.

În ceea ce-i priveşte pe vârstnici, ei sunt omagiaţi an de an. De 10 ani administraţia comunei Feldru sărbătoreşte Ziua Bunicului, iar cei care au împlinit 50 de ani de căsnicie sunt premiaţi. De asemenea, şi cei care au depăşit respectabila vârstă de 90 de ani primesc de la primărie diverse sume de bani.

În vizită la Feldru

Cei care ajung la Feldru pot vizita împrejurimile comunei, bucurându-se de toată splendoarea naturii. Că e vară sau iarnă potecile codrilor au farmecul lor şi îţi pot oferi oricând clipe de relaxare, Feldru fiind înconjurat de dealuri şi păduri minunate.
Există şi două muzee ce se pot vizita la Feldru, amândouă purtând amprenta trecutului.

Unul dintre acestea este Muzeul lui George Nechiti de la Valea Secerului, ce include zeci de costume populare de o valoare inestimabilă, obiecte vechi folosite până odinioară în diferite activităţi casnice, vase din ceramică, dar şi o întreagă gospodărie ţărănească ce cuprinde lumea minunată a satului transilvănean: păstoritul, stupăritul ori munca la câmp.

Tot o atracţie a locului este şi noua biserică ortodoxă, o veritabilă catedrală pe Valea Someşului. Pe 25 iulie 2010, noul locaş şi-a  primit credincioşii îmbrăcată în straie de sărbătoare, după 15 ani de la demararea lucrărilor.

Cu uşa larg deschisă

Recunoscuţi pentru ospitalitatea lor, feldrihenii îi omenesc pe cei cărora le trec pragul, unii veniţi de peste mări şi ţări, cu bucate alese. „La noi, în Feldru, am avut deseori şi musafiri străini, comuna fiind înfrăţită cu localităţi din Spania şi Austria. Ştim să ne omenim musafirii cu găluştele noastre în foi de varză, cu slănină, cu brânză şi cu ceapă roşie sau să vă îmbiem la o stână unde să vedeţi cum se face brânza şi, bineînţeles, să gustaţi câte un jinars şert cu săcăre ori o horincă de-aia tare de-ţi arde gura, de 60°, cum se face pe la noi din prune“, a declarat primarul Ştefan Sângeorzan.

Viorel Grosu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2012

֩ Comentarii