Imprimati articolul

Ferma, ca o „catedrală“

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca a atras, în perioada 2008-2011, fonduri structurale în valoare de 88,4 milioane de lei, iar alte 9,6 milioane de lei provin din proiecte derulate în parteneriat cu diverse instituţii. Cu un program de investiţii, modernizare, retehnologizare şi extindere susţinut, USAMV a marcat progrese remarcabile în învăţământul universitar românesc. Nu întâmplător se află pe locul cinci între universităţile româneşti şi face parte din Asociaţia Universităţilor Europene. Despre această preocupare permanentă pentru o şcoală superioară de ţinută am vorbit cu preşedintele Senatului Universităţii, prof. dr. Liviu Al. Mărghitaş.

– Domnule profesor, oricine vizitează campusul USAMV Cluj-Napoca nu se poate să nu remarce excelenta organizare, numeroasele investiţii şi dotările de ultimă generaţie, ca să spunem aşa. Cum aţi reuşit, în timp, să realizaţi toate aceste lucruri?

– N-aş vrea să spun cuvinte mari despre felul în care arată campusul în momentul de faţă, dar preocuparea noastră permanentă a fost să fim comparabili nu numai cu universităţile din ţară – din acest punct de vedere, ne situăm pe locul cinci –, ci şi cu cele din Europa, sub aspectul performanţei învăţământului. Pe de altă parte, ne-a obligat să facem lucruri bune şi de durată în baza respectului pe care fiecare dintre noi trebuie să-l purtăm celor care au pus bazele acestei instituţii şi învăţământului agricol, în urmă cu 143 de ani. Ceea ce vedeţi dvs. aici (n.n. clădirile din oraş) sunt numai spaţiile de învăţământ, însă noi am pus accent deosebit pe practica studenţilor.

– Mi-aţi anticipat cumva întrebarea. În cele mai dese cazuri, în învăţământul agricol, fie că este universitar sau liceal, nu se mai pune mare preţ – uneori şi din motive obiective (lipsa terenurilor, retrocedate după 1989) – pe latura practică a pregătirii elevilor/studenţilor.

– De fiecare dată, noi, ca profesori, ne punem în poziţia studentului şi ne întrebăm: ce-am vrea să ştim după patru ani de studiu? Care sunt cunoştinţele care m-ar ajuta, pe mine, absolvent, mai ales dacă vreau să-mi fac un viitor în agricultură? Pe de altă parte, vine angajatorul şi întreabă direct: ce ştii tu să faci? Ei bine, dacă am face doar învăţământ teoretic, mai ieftin ca suport material – câteva laboratoare dotate cu aparatură electronică performantă – n-am realizat nimic! Noi am pus foarte mare accent pe învăţământul practic.

Ce-am făcut în acest sens? După ce am rămas fără terenuri, aşa cum s-a întâmplat după retrocedări, am revitalizat ferma pe care USAMV a avut-o între cele două războaie mondiale, pe un lot la 20 km distanţă de Cluj-Napoca (Cojocna). Aici am făcut module pe fiecare specializare în parte, astfel încât ferma nu este numai bază de practică pentru studenţi, ci şi pentru fermierii care au business în agricultură şi care vor să vadă tehnologii corecte, complete şi foarte moderne de cultură (vegetal) sau de creştere a animalelor. Avem un modul pentru 200 de capete de vaci pentru lapte, cu tineretul taurin aferent efectivului, unul pentru 1.000 de capete de porci la îngrăşat, altul pentru 5.000 de găini ouătoare, încă un modul pentru 19.000 capete pui de carne, o fabrică de procesare a laptelui şi tot ceea ce ne trebuie pentru producerea furajelor.

Dispunem de cea mai performantă bază mecanică, începând cu utilajele de arat şi până la recoltat, astfel încât studentul să vadă, să ştie, să practice absolut tot. În demersul nostru ne-am sprijinit şi pe relaţiile pe care le avem cu unele firme din Germania, care ne-au sprijinit teoretic şi material, realizând ceea ce vedeţi.

Am făcut, de asemenea, şase staţii-pilot, fabrici aproape cu tot fluxul în cadrul secţiei de Tehnologia prelucrării produselor: prelucrarea laptelui, alta decât cea de la fermă, cu o capacitate de 2.000 litri/8 ore, panificaţie, carne, bere, ulei, zahăr, conserve de legume. Avem şi o şcoală doctorală excelentă, unde-i reţinem pe studenţii care vor să facă cercetare agricolă, şi chiar într-una din clădirile campusului am realizat un centru de cercetare, cu cele mai performante laboratoare care există în România şi în mare parte din Europa, fiindcă mulţi musafiri din afară spun că nici la ei acasă nu au asemenea dotări.

– Se vorbeşte deseori şi de multă vreme despre un învăţământ precar în general. Cum apreciaţi dvs. această alegaţie?

– Vedeţi, cu ce să începem mai întâi? În general, piaţa muncii, ţara noastră, poate viaţa noastră determină o astfel de plasare faţă de învăţământ. Nu? Când văd tinerii peste tot milionari de carton, cum li se spune, atunci s-ar gândi şi ei că este bine să facă milionul peste noapte. În ceea ce priveşte universitatea noastră, importanţa care se acordă agriculturii, fondurile pe care UE le pune la dispoziţie au schimbat perspectiva învăţământului agricol.

Ca titlu de curiozitate, 40% dintre studenţii noştri la unele specializări sunt fermieri. Ei au deschis o afacere în acest domeniu fiindcă le-a plăcut sau pentru că sunt mai facile oportunităţile de finanţare, vor să-şi extindă sau să-şi îmbunătăţească business-ul, însă nu au cunoştinţe suficiente şi-atunci vin la noi. Şi ei au ajuns la concluzia că nu poţi face agricultură dacă nu ştii nimic despre ea.

Noi nu îi învăţăm pe studenţi doar cum se bagă plugul în brazdă; îi învăţăm să fie manageri adevăraţi, oameni de afaceri în adevăratul sens al cuvântului, care să ştie, pe lângă ceea ce au ca activitate în fermă, cu ce să-şi pluseze, suplinească afacerea. Agricultura oferă mult, de la fructele de pădure la mierea de albine, de la plante medicinale la vita mare pentru carne etc. Eu am o vorbă: catedrala unei universităţi este biblioteca, la noi este ferma.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16-17, 16 AUGUST – 15 SEPTEMBRIE 2012

֩ Comentarii