Imprimati articolul

Gârda de Sus, comuna care accede la statutul de staţiune turistică

Răsfirate pe culmile abrupte ale munţilor Apuseni, cele 17 cătune ale comunei Gârda de Sus din judeţul Alba şi-au păstrat imaginea seculară neschimbată. Şi totuşi, în ultima vreme în acest peisaj rustic vezi răsărind câte o casă mai mândră sau o pensiune aleasă. Este semn că noul îşi face loc în cătunele străvechi.

Despre semnele schimbărilor în această comună de munte ne-a vorbit chiar primarul ei, domnul Marian Vîrciu. Se află la conducerea primăriei de mai bine de 14 ani şi spune că în tot acest răstimp s-a luptat ca această bijuterie a munţilor Apuseni, Gârda de Sus, să strălucească din ce în ce mai puternic în salba destinaţiilor turistice româneşti.

Moţii au rămas aceiaşi oameni mândri

Asuprit de capriciile vremii, dar harnic fără pereche, ţăranul de la munte îşi trăieşte zilele fără să se plângă vreodată de traiul greu pe care i-l impun munţii. Doar cei care au înţeles mersul lucrurilor şi care au avut o brumă de agoniseală pusă deoparte au lăsat în urmă munca la câmp şi au ales altă meserie.

Izolaţi între cremenii de nepătruns ai munţilor, oamenii şi munca lor se supun regulilor naturii. Aşa se face că astăzi tot mai mulţi săteni au înţeles cât de greu este să mai răzbată practicând o agricultură de subzistenţă. Nu sunt de condamnat, dacă ţinem seama că aici natura are ultimul cuvânt, iar sprijinul care vine din partea statului este aproape inexistent. 

Preţuiesc ce le este mai scump: animalele!

În comuna Gârda de Sus animalele sunt încă la mare preţ. Conştienţi de înţelepciunea proverbului „Unde-s doi puterea creşte“, fermierii s-au reunit în Asociaţia Crescătorilor de Taurine, care, la rândul ei, face parte dintr-o cooperativă. Asociaţia reprezintă practic un avanpost al schimbărilor ce se întrevăd în organizarea acestui sector. Prin intermediul ei, fermierii au acces mai uşor la informaţii şi la obţinerea drepturilor care li se cuvin.

Primarul Vîrciu ar vrea ca agriculturii să i se dea o valoare mai mare, iar în opinia sa această datorie revine şi statului român. Îi este greu să înţeleagă cum într-o zonă în care se pot obţine producţii ecologice mari nu există niciun sprijin consecvent care să susţină dezvoltarea acestui sector. Este cu atât mai grav, susţine el, cu cât pe rafturile supermarketurilor au început să apară tot felul de produse bio. În tot acest răstimp, produsele sănătoase făcute de ţăranii români rămân nevalorificate. Este un paradox care depăşeşte nu numai înţelegerea primarului, ci şi a celor care se preocupă de soarta agriculturii româneşti.

O altă activitate importantă continuă să fie exploatarea şi prelucrarea masei lemnoase. Pe raza comunei există două ocoale silvice, unul de stat şi altul privat. În cadrul celui privat se exploatează anual aproximativ 5.000 metri³.

„Nestematele“ comunei

Peisajele din comuna Gârda de Sus sunt splendide, iar cei care ajung aici pleacă cu un sentiment de împlinire sufletească. Obiectivele turistice sunt foarte multe. Peştera Scărişoara este o bijuterie carstică, unică în Europa. Însă puteţi vizita nenumărate alte locuri, precum rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşi, unde veţi admira şi o moară de apă, veche de 300 de ani. Gheţarul de sub Zgurăşti şi peştera Poarta lui Ionele sunt alte destinaţii pe care primarul ni le recomandă. Acesta ne asigură că foarte curând în comună va fi înfiinţat şi un Centru de Informare Turistică, unde se vor afla toate datele referitoare la obiectivele şi traseele turistice din zonă.

Turismul va asigura bunăstarea

În ultimii nouă ani, tot mai mulţi săteni s-au îndreptat către agroturism. Au început să-şi modernizeze casele sau să clădească noi pensiuni. Faţa comunei se schimbă, iar agroturismul înlocuieşte uşor agricultura. Conştienţi de frumuseţea nativă a Gârdei de Sus şi de numărul tot mai mare de turişti care îi trec hotarele, oamenii au făcut un ţel din a-i primi cum se cuvine pe vizitatori. Aşa se face că în comună există 27 de pensiuni agrotu­ristice omologate şi foarte multe neatestate.

Avântul considerabil pe care l-a cunoscut turismul în ultima vreme l-a determinat pe primar să ceară atestarea ca destinaţie turistică pentru comuna pe care o conduce. Proiectul a fost depus în urmă cu câţiva ani, dar nu a primit încă un răspuns. A început însă noul an cu speranţa că şi acest lucru se va rezolva. Primăria s-a implicat intens în promovarea ca destinaţie turistică a Gârdei de Sus. Au fost prezenţi la târgurile de turism din ţară şi din afară, iar rezultatele nu au întârziat să apară. În perioada verii, se estimează că graniţele comunei sunt trecute de aproximativ 60.000 de turişti.

Noua faţă a cătunelor

Cele mai recente realizări privesc finalizarea unui proiect început în 2007 şi încheiat în 2009, care a vizat alimentarea cu apă a cătunelor din zona gheţarului. Marin Vîrciu spune că prin împlinirea acestui lucru i s-a luat o povară de pe inimă. Cunoştea de mult problemele cu care se confruntau oamenii din această zonă carstică, unde apele se infiltrau permanent. Dacă odinioară erau nevoiţi să îşi aducă apa potabilă de la distanţe foarte mari, acum oamenii au reţea de alimentare. O altă problemă pe care a reuşit să o rezolve a fost electrificarea câtorva cătune şi reabilitarea unor drumuri importante.

În aşteptarea pârtiei de schi

Unul dintre proiectele pentru viitor vizează alimentarea cu apă, construcţia unei reţele de canalizare şi a unei staţii de epurare.

Are în vedere şi reabilitarea a trei drumuri care duc spre obiective turistice importante ale zonei, unul dintre acestea fiind cel care duce la gheţarul Scărişoara. Pe Măsura 125 a depus un proiect privind asfaltarea a două drumuri forestiere, iar prin Măsura 133 speră să înfiinţeze un centru de informare turistică şi două refugii montane. Un alt proiect al primăriei va fi derulat în colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor şi vizează înfiinţarea unui punct de informare, unde oamenii pot solicita date cu privire la fondurile europene şi de altă natură.

Pentru dezvoltarea potenţialului turistic au început lucrările pentru o pârtie de schi, ale căror costuri au fost estimate la aproape 1,5 milioane de euro. Agricultura nu a fost nici ea lăsată la o parte, în prezent, pe Măsura 141 fiind depuse 150 proiecte pentru finanţarea fermelor de subzistenţă. Se estimează că valoarea totală a banilor care vor intra în comună prin intermediul programelor europene este de aproximativ 1.250.000 mii de euro anual.

Laura DOBRE ZMARANDA
REVISTA LUMEA SATULUI NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2011

֩ Comentarii