Imprimati articolul

Gerul a afectat toate podgoriile

Cu excepţia câtorva areale din sudul Moldovei, Dobrogea şi sudul ţării, unde seceta din toamnă a avut influenţe negative, plantaţiile viticole au intrat în iarnă pregătite, cu lemnul bine maturat. Chiar şi iarna, sub aspect termic, a decurs normal până la 1 februarie. Începând cu această dată şi până pe 23 februarie 2012 s-au înregistrat temperaturi minime sub limita de rezistenţă a viţei-de-vie. Care au fost efectele gerului, la o primă analiză, şi care sunt cele mai afectate zone ne spune dr. ing. Marian Ion, director ştiinţific la ICDVV Valea Călugărească.

Temperaturi sub limita de rezistenţă în toate podgoriile

Temperaturile foarte scăzute din unele areale, cum este cazul podgoriei Iaşi, au afectat mugurii principali, cei secundari din complexul mugural, diafragma şi parţial lemnul anual. Testarea viabilităţii ochilor de iarnă la soiurile reprezentative pentru fiecare podgorie scoate în evidenţă faptul că există pierderi importante, în special în arealele din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei.

Pierderi mari la Iaşi

În podgoriile din zona Iaşului, viabilitatea ochilor principali a fost cuprinsă între 3%, la soiul Fetească albă (la baza pantei), şi 59%, la soiul Muscat Ottonel (pe platou). Pierderile cele mai mari de muguri s-au înregistrat în parcelele cu expoziţie nordică, nord-estică şi la baza versanţilor, acestea situându-se între 73% (Muscat Ottonel) şi 97% (Feteasca albă). Pe terenurile în pantă, pierderile oscilează între 62% (Cabernet Sauvignon) şi 95% (Perla de Csaba), iar pe platouri – între 41% (Muscat Ottonel) şi 90% (Chardonnay). Viabilitatea ochilor secundari este cuprinsă între 34%, la Fetească albă (baza pantei), şi 84%, la Muscat Ottonel (platou). Soiurile cele mai afectate sunt Feteasca albă, Feteasca regală şi Aligote, predominante în centrul viticol Copou Iaşi.

Pagube substanţiale în sudul Moldovei şi Murfatlar

În podgoriile din sudul Moldovei (Dealul Bujorului), viabilitatea s-a situat între 32%, la Feteasca albă, şi 76%, la Chasselas doré. În Dealurile Bujorului, viabilitatea ochilor a fost foarte mică atât la Feteasca albă şi Băbeasca gri, cât şi la soiurile pentru strugurii de masă (Coarnă neagră selecţionată şi Muscat de Hamburg). Mai puţin de suferit au avut Băbeasca neagră, de la baza pantei, şi Muscat Ottonel ori Chasselas doré), din plantaţiile de pe platou.

La Murfatlar, în funcţie de amplasamentul plantaţiei, viabilitatea este mai mică la şes (40-50%) şi mai mare în pantă (70-80%). Cele mai afectate au fost soiurile Riesling italian, Muscat Ottonel şi Cabernet Sauvignon, Afuz, Tămâioasă românească, Prinot gris. Au trecut peste ger mai bine Feteasca regală, Feteasca neagră, Cristina şi Mamaia.

Dealu Mare: Soiurile de pe terase au avut mai puţin de suferit

În podgoria Dealu Mare, viabilitatea a fost diferenţiată de la un centru viticol la altul, fiind mai bună, în medie, la Valea Călugărească şi Tohani şi mai slabă la Breaza-Năieni, Pietroasa şi Zoreşti. În centrul viticol Valea Călugărească, viabilitatea diferă în funcţie de amplasamentul plantaţiilor şi de soi: Cabernet Sauvignon - 5%, în albia superioară a râului Teleajen (Chiţorani) şi 96%, în plantaţiile amplasate pe versanţi; Merlot - 47%, la baza pantei, şi 70%, în cazul plantaţiilor amplasate pe versanţi; Riesling italian - 0% la seş (Bucov-Chiţorani şi Valea Călugărească) şi 38%, în plantaţiile amplasate pe versanţi.

În general, soiurile de pe terase cum sunt Burgund mare, Fetească regală, Chardonnay şi Sauvignon au avut mai puţin de suferit.

Blaj: Plantaţiile neprotejate prin îngropare, afectate până la 99%

În centrul Transilvaniei (Blaj), viabilitatea (bazată în proporţie de 75% pe mugurii secundari), în cazul plantaţiilor neprotejate prin îngropare, a fost diferenţiată în funcţie de soi şi de amplasamentul plantaţiilor: 1%, la clona Traminer roz 60 Bl, şi 86%, la clona Riesling italian 3 Bl. În cazul clonei Fetească regală 21 Bl, viabilitatea alternează între 33% la şes şi  41% - pe platou sau la baza pantei. La clona Riesling italian 3 Bl, viabilitatea oscilează între 13% (şes) şi 86% (mijlocul pantei). Viabilitate mai bună a mugurilor de rod avem la clonele Sauvignon 9 Bl şi Traminer roz 60 Bl.

În arealele viticole din vestul ţării (Podgoria Miniş-Măderat), pierderile nu sunt în niciun caz mai mari de 20%. (M.B.)

• (La elaborarea materialului au contribuit, sub coordonarea directorului ştiinţific dr. ing. Marian Ion, cercetătorii în domeniile agrotehnică şi ecologie viticolă din cadrul ICDVV Valea Călugărească, a staţiunilor viti­vinicole Blaj, Bujoru, Drăgăşani, Iaşi, Miniş, Murfatlar, Odobeşti, INCDBH Ştefăneşti şi USAMV Bucureşti-SCDVV Pietroasa. Date privind viabilitatea au fost furnizate şi de SC Tohani SA şi  SC Fine wine SRL).

REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2012

֩ Comentarii