Imprimati articolul

Maladia bietului castravete

Trăim s-o vedem şi pe asta: cum dicotiledonata care ne-a delectat sute de ani, făcând parte din meniul nostru zilnic, a ajuns să fie subiectul unei campanii de defăimare ce depăşeşte imaginaţia omului de bun simţ. Nemţii din Hamburg îşi plâng concitadinii punând moartea câtorva dintre ei pe seama unei bacterii – Eschierichia coli – care ar fi infectat coaja castraveţilor importaţi din Spania.

Câteva zile la rând, alarma dată de ei a fost atât de mare încât a înfricoşat nu numai ţările Comunităţii, ci şi pe ceilalţi europeni. Asta până când spaniolii au întrezărit pericolul la care ar putea să fie supuşi din cauza unui embargou legumicol. Reacţia lor, cum era şi firesc, a fost una dură, mai ales că se ştiau nevinovaţi. Argumentele lor ştiinţifice de autoapărare au fost prompte şi nu au întârziat să-şi arate efectul. În faţa probelor, nemţii cedează şi încearcă să redirecţioneze molima spre o altă filieră, de data aceasta olandezo-daneză.

Nu ştim exact ce le-or fi transmis nordicii, dar nemţii au dat înapoi făcându-se că „nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase“. Fapt este că ei încearcă acum să facă ce trebuia de la început: să identifice focarul acestei bacterii probabil la ei acasă, scoţând legumicultura dintr-un circ patologic care îi aduce pagube imense.

Contaminarea cu bacteria semnalată de nemţi nu este o noutate. Asemenea infecţii au mai fost semnalate de-a lungul timpului. Primul mare focar s-a declanşat în SUA în 1993, ţinta reprezentând-o unele fast-food-uri, iar următorul a apărut în 2006, ca urmare a consumului de spanac dintr-un lot infectat de mistreţi. În general, culturile afectate sunt cele în care se foloseşte la fertilizare gunoi netratat înainte pentru distrugerea agenţilor patogeni sau apă pentru irigaţii provenită de la o sursă contaminată. Dar la originea infecţiei nu se ştie deocamdată ce anume a stat, întrucât nici nemţii şi nici spaniolii nu s-au pronunţat încă.

Nu numai că sursa a rămas neidentificată dar, mai nou, ultimele teste arată că legumele provenite din Spania nu sunt contaminate cu E.coli. Aceasta, după o isterie generalizată, la originea căreia s-au aflat germanii şi pe care consu­matorii, afectaţi sau nu, o vor uita cu greu. Suspiciunea că, de fapt, la mijloc sunt interese economice majore, care să pună la pământ concurenţa legumicolă spaniolă, olandeză sau daneză, se conturează tot mai mult!

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.12, 16-30 IUNIE 2011

֩ Comentarii