Imprimati articolul

Martie - Luna horticultorilor

Pentru agricultură Mărţişor, s-ar putea numi la fel de bine şi luna horticultorilor, întrucât acum este momentul efectuării celor mai numeroase şi importante lucrări din livezi, plantaţii de viţă-de-vie, precum şi din culturi de legume şi flori. În toate activităţile horticole ar fi indicat să avem în vedere faptul că oricând în această perioadă mai pot interveni unele răbufniri ale vremii care trebuie să ne găsească pregătiţi.

Legumicultură, pregătirea culturilor timpurii şi de vară

Cultura legumelor trebuie să însemne şi producerea de răsaduri şi chiar a unor seminţe destinate apoi procesului de producţie. În această lună se face semănatul salatei, morcovilor şi a castraveţilor în răsadniţe şi solarii, iar acolo unde răsadurile de roşii au fost obţinute mai din timp, acestea se plantează în solarii.

În această perioadă are loc şi semănatul seminţelor de roşii, ardei şi vinete în răsadniţe în vederea obţinerii culturilor timpurii şi de vară. După ce răsadul s-a dezvoltat corespunzător, se trece la repicarea lui pentru a-l forma viguros şi capabil de a produce recolte mari.

Tot pentru asigurarea producţiei de legume timpurii şi de vară, în această lună se face semănatul în câmp de mazăre, morcov, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, ceapă, arpagic, varză, precum şi plantatul cartofilor timpurii. La alegerea datei semănatului se au în vedere mersul vremii şi mai ales posibilităţile de protejare a culturilor sensibile la brumele de primăvară. 

Pomicultură

Fiind vorba de o lună atât de încărcată pentru horticultori, este bine să amintim şi de lucrările de igienă culturală aplicate pomilor, cum sunt tăierea şi arderea ramurilor uscate, precum şi văruirea tulpinilor. În livezile de pomi se fac tăierile de rodire, se grăpează terenurile dintre pomi şi se plantează noi puieţi. Cu cât plantăm mai devreme primăvara, cu atât pomii se vor prinde mai bine şi vor avea creşteri mai viguroase.

Instrucţiuni de plantare a pomilor

În cazul plantării puieţilor cu rădăcini goale se face mocirlirea şi fasonarea rădăcinilor, înlăturându-le pe cele rupte, uscate şi tăindu-le pe celelalte, la aproximativ 15-20 cm până apare în secţiune culoarea alb-sidefiu. Pentru mocirlit se foloseşte un amestec din apă, pământ galben şi gunoi de grajd.

Se sapă o groapă de 40/40/40 cm, pe fundul căreia se adaugă pământ fertil mărunţit, apoi se aşază puietul cu rădăcina cât mai răsfirată. Se adaugă un strat de pământ urmat de 3-5 kg de mraniţă, se tasează foarte bine să nu rămână goluri de aer, se udă cu 8-10 litri de apă, după care se umple groapa cu pământ, astfel încât punctul de altoire să fie deasupra solului cu 1-2 cm. La plantarea de primăvară despre care vorbim, în funcţie de condiţiile climatice, udarea se continuă cu regularitate aproximativ două săptămâni până când planta se prinde.

Puieţii la ghiveci

Dacă alegem să plantăm puieţi la ghiveci atunci mocirlirea nu mai este necesară, iar fasonarea se înlocuieşte cu desţelenirea rădăcinilor formate pe fundul ghiveciului aderente la balot, în cazul în care puietul a stat în ghiveci o perioadă mai mare de timp. Groapa în care se plantează puietul trebuie să fie dublă ca dimensiune faţă de diametrul balotului.

La plantarea de primăvară nu se mai face muşuroi, aşa cum se practică toamna. După infiltrarea apei este bine să se aşeze în jurul pomului paie, pleavă, frunze sau folie de plastic, care împiedică evaporarea apei, operaţiune ce poartă numele de mulcire.

Valentina Şoimu
REVISTA LUMEA SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011

֩ Comentarii