Imprimati articolul

Moldovenilor nu le mai place sfecla de zahăr

Printre culturile care trebuie semănate, cum spune săteanul, în mustul zăpezii, se numără şi sfecla de zahăr. Normal ar fi ca, odată cu venirea primăverii, cultivatorii să iasă la treabă. În realitate însă, ne spune domnul ing. Vasile Balcan, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă din judeţele Moldovei, până acum situaţia este total neclară.

Cel puţin din punctul lui de vedere. Să nu uităm că sfecla de zahăr este o cultură cu multe pretenţii, cu lucrări care nu pot fi făcute la repezeală, de la o lună la alta. Pregătirea terenului trebuie făcută toamna, administrate îngrăşăminte ş.a.m.d., astfel încât pot spune că o astfel de cultură se întinde pe doi ani de producţie, or la această dată nu s-au încheiat nici măcar contractele. Niciun producător nu ştie cât va cultiva.

Se zice că vina ar fi la procesatori

- Care este explicaţia?

- Producţia de sfeclă de zahăr depinde de procesator care, în cazul nostru, este Agrana-Roman, o unitate cu care nu ne putem înţelege în ceea ce priveşte preţul la tona de sfeclă. Dacă pentru toate celelalte produse agricole, considerate materie primă, preţurile au fost în ultima perioadă într-o continuă creştere, la sfecla de zahăr preţul pe tonă a scăzut de la 30 la 26 de euro, cât este acum. Normal, în această perioadă a crescut şi valoarea inputurilor, astfel încât niciun producător nu-şi poate propune înfiinţarea unei astfel de culturi în condiţiile în care, după calculele noastre, cheltuielile la hectar se cifrează în jurul sumei de 60 milioane de lei vechi.

- Oficialităţile susţin că sprijinul financiar a crescut…

- A existat într-adevăr o subvenţie de 30 lei la fiecare tonă de sfeclă, sumă care acoperea în bună măsură cheltuielile. În 2009 însă ajutorul acesta a dispărut. Acum statul acordă o subvenţie totală de 474,78 euro la hectarul cultivat cu sfeclă de zahăr, ceea ce înseamnă circa 20 milioane lei vechi la hectar. Iată de ce discuţiile pe care le avem cu conducerea fabricii prelucrătoare sunt deosebit de importante atât pentru noi, producătorii, cât şi pentru procesator.

Aş remarca încă un fapt. În timp ce preţul la tona de sfeclă a scăzut, preţul zahărului a cunoscut o creştere exponenţială, într-un singur an, de la 450 de euro la aproape 700 pe tonă. Aşa stând lucrurile, noi credem că preţul pe care l-am propus, de 34 de euro la tona de sfeclă, este rezonabil. El ar asigura acoperirea cheltuielilor la unitatea de suprafaţă şi un profit minim care să permită cel puţin înfiinţarea culturii de sfeclă. Dacă nu va exista acest interes din partea fermierilor, există pericolul ca, nemaiavând materie primă, fabrica Agrana să-şi închidă porţile, aşa cum s-a întâmplat în 2004.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2011

֩ Comentarii