Imprimati articolul

Numai 100 km de autostradă protejată de perdele forestiere!?

În această toamnă ar trebui plantate primele hectare cu perdele forestiere de protecţie de-a lungul celor mai critice zone ale autostrăzilor A1 şi A2 blocate de zăpadă în fiecare iarnă din cauza viscolelor. Pe de o parte, începem să credem că bunele intenţii ale Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) sunt extrem de modeste, comparativ cu banii alocaţi de la buget. Pe de altă parte, există fonduri disponibile pe Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole, derulate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Legislaţie asigurată

Anul trecut, pe 2 noiembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 213/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. Actul normativ stipulează faptul că reţeaua de perdele forestiere de protecţie formează Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie, declarat de utilitate publică.

În cazul înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie în cadrul unei arii naturale protejate se vor respecta prevederile legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Pe de altă parte, dacă terenurile pe care se instalează aceste perdele sunt incluse pe lista siturilor contaminate, se vor respecta prevederile legale referitoare la protecţia solului şi subsolului.

Realizarea perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de titularii dreptului de proprietate, se face cu acordul scris al acestora, iar titularii dreptului de proprietate vor fi notificaţi de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Legea prevede, totodată, că terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecţie au destinaţie silvică şi se introduc în amenajamente silvice în termen de 90 de zile de la recepţia lucrărilor de împădurire. Însă perdelele forestiere nu aparţin fondului forestier al statului, administrat de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva. Rolul lor este de a apăra terenuri agricole, drumuri, localităţi sau alte obiective.

Program modest

Conform MMP, perdelele forestiere reprezintă o prioritate. În prima fază, aflată deja în derulare, se face exproprierea terenurilor pe care urmează să se planteze arbori. Rezultatele acestei acţiuni se vor vedea în următorii 4-5 ani. Pentru acest an, s-au alocat 4,1 milioane de lei, iar în anii următori se vor acorda alte sume, astfel încât zonele critice să fie acoperite integral.

Surse din Romsilva ne-au declarat că au început demersurile în vederea exproprierii terenurilor pe care se vor planta puieţi pentru perdele forestiere. De asemenea, au fost identificate primele suprafeţe. Discuţiile preliminare au avut loc la prefecturile judeţelor prin care trec autostrăzile.

Cea mai mare problemă o constituie obţinerea terenurilor. De aceea, perdelele forestiere au fost declarate de utilitate publică, de interes naţional, deci exproprierile se vor face mai uşor. Dacă proprietarii nu vor fi de acord cu cedarea acelor parcele contracost, statul le va expropria, prin RNP, despăgubindu-i la justa valoare, existentă în grila notarilor.

În cadrul Romsilva, a fost creat un colectiv special pentru perdele fores­tiere. Aici au fost stabilite primele tronsoane ale autostrăzilor A1 şi A2, care vor fi protejate. Potrivit programului iniţial, au fost vizaţi 60 km. Însă, în primăvară, s-a considerat că ar fi posibilă extinderea la aproxi­mativ 100 km, pentru că sunt bani suficienţi.

Fonduri pe Măsura 221

APDRP ne-a informat că se poate acorda finanţare nerambursabilă pe Măsura 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru înfiinţarea de perdele forestiere cu rol de protecţie. Investiţiile de acest tip trebuie să se realizeze pe suprafeţe de teren agricol, de minimum 0,5 ha, cu o lăţime de cel puţin 20 m.

Cu ajutorul acestei Măsuri pot fi împădurite toate terenurile agricole la nivelul întregii ţări. Excepţie fac pajiştile permanente neafectate de procese de degradare a solului. Totodată, se poate asigura şi împădurirea terenurilor agricole din jurul oraşelor, numai cu condiţia respectării cerinţelor specifice ale acestei măsuri de finanţare. Pot fi împădurite inclusiv terenurile care conţin soluri nisipoase şi/sau mobile, terenurile din luncile râurilor, lunca Dunării, dar şi cele afectate de eroziune sau deşertificare.

Suma totală alocată se ridică la 176 milioane de euro, proveniţi 100% din bani publici (nu există obligativitatea cofinanţării). Pentru depunerea proiectelor aferente Măsurii 221 există patru sesiuni cu câte 44 milioane de euro. Prima sesiune de primire a proiectelor a fost deschisă în perioada 1-30 martie, a doua 2-31 mai, a treia va avea loc în perioada 16 august – 14 septembrie, iar ultima, 15 noiembrie – 14 decembrie.

Numai că aceste fonduri trebuie să ajungă şi la fermieri pentru protecţia culturilor, precum şi la comunităţile locale pentru protecţia diferitelor localităţi. Aşa că ne este foarte greu să anticipăm cât se va aloca pentru protecţia autostrăzilor. Aceste fonduri se acordă sub formă de plăţi directe pe an şi pe hectar, calculate în funcţie de forma de relief (câmpie, deal, munte). De exemplu, pentru împădurirea unui hectar de teren agricol, la câmpie, beneficiarul va primi 1.330 de euro.

Să facem socoteala

Cu sprijinul specialiştilor de la Romsilva putem anticipa costurile pentru crearea unui hectar de perdele de protecţie. Valoarea medie a împăduririi se ridică la 4.269 lei/ha, dar variază în funcţie de zonă, de starea terenului, de schema şi de speciile care vor fi plantate. Însă pregătirea terenului este foarte scumpă şi ajunge, în medie, la 5.174 lei/ha. Să presupunem că cele mai multe suprafeţe au nevoie de mai puţine lucrări agricole care nu vor depăşi 2.000 lei/ha. Aşadar, până acum sunt necesari 6.269 lei/ha (1.393 euro/ha).

Mergem mai departe cu socoteala noastră. Preţurile terenurilor, în Argeş şi Giurgiu (pentru A1), sunt de minimum 3.600-4.500 lei/ha (800-1.000 euro/ha), iar în Călăraşi şi Ialomiţa (pentru A2), de 6.750-9.000 lei/ha (1.500-2000 euro/ha), pentru că pământul este mănos, deci foarte valoros pentru agricultură. Însă noi luăm în calcul cea mai mică valoare medie posibilă, de 4.500 lei/ha (1.000 euro/ha). De aici, rezultă cheltuielile finale cu împădurirea, de 10.769 lei/ha, fără a ţine cont de proiectare, care oricum costă foarte puţin.

Lăţimea unei perdele forestiere de protecţie a autostrăzilor este de 20 m, dar poate ajunge la 30 m. Luăm în calcul valoarea minimă. Deci, la 100 km înseamnă că suprafaţa împădurită se ridică la: 100.000 m x 20 m = 2.000.000 mp = 200 ha. Rezultă că preţul creării perdelelor de protecţie este de 2.153.800 lei.

În această situaţie, ne întrebăm, de ce MMP nu a încercat să acopere o suprafaţă de teren mai mare, de-a lungul autostrăzilor. Pentru că bani sunt mai mult decât suficienţi, mai ales că există şi finanţarea pe Măsura 221!

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2012

֩ Comentarii