Imprimati articolul

Perdelele forestiere din Desertul Olteniei

Pe raza ocoalelor silvice Sadova şi Dăbuleni, suprafeţele cu perdele forestiere, realizate de-a lungul timpului de Romsilva, însumează 1.422 ha. Primele au fost plantate în perioada 1970-1972. Apoi s-au făcut tăieri, când arborii au ajuns la maturitate. Perdelele au fost refăcute prin regenerare naturală. Astfel, suprafaţa agricolă protejată de perdele se ridică la 75.000 ha. Ele cuprind zone întregi pe raza localităţilor Dăbuleni, Călăraşi, Bechet, Ostroveni, Sadova, Amărăşti de Jos, Amărăşti de Sus, Dobroteşti, Daneţi, Dobreşti, Rojişte şi Mârşani.

Primele împăduriri, la sfârşitul secolului al XIX-lea

Înainte de instalarea regimului comunist, sudul judeţului Dolj era bine împădurit, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Povestea, relatată de Daniel Drîgnei, directorul Direcţiei Silvice (DS) Dolj, a început de la campania militară din timpul Războiului de Independenţă (1877-1878). Atunci, Regele Carol I şi-a stabilit cartierul general la Poiana Mare şi a putut vedea întinsele suprafeţe ocupate de nisip. Măria Sa s-a interesat de posibilităţile de fixare a acestor terenuri.

După terminarea războiului şi redresarea economică a ţării, a cerut guvernului să ia măsuri în acest sens. Astfel, începând cu anul 1882, după unele pregătiri şi studii, au demarat lucrările de împădurire, desfăşurându-se într-un ritm de peste 500 ha/an. În anul 1904, suprafaţa ocupată cu păduri însuma 11.077 ha, iar până în 1948 s-au mai plantat 38.000 ha.

Un culoar impresionant

Ocolul Silvic Sadova deţine o suprafaţa de 1.422 ha perdele forestiere de protecţie, plantate în anii 1970-1972, după înfiinţarea Sistemului de irigaţii Sadova Corabia. Scopul a fost de a stopa deflaţia cauzată de vânturile care aveau o intensitate mai mare. Lungimea totală a acestora este de peste 1.500 km.

„Un caroiaj, în formă de U, are lungimile laturilor de 285 sau 570 m, în funcţie de speciile plantate. Lăţimea perdelelor principale, aflate pe direcţia est-vest a vântului, este de 20 sau 50 m, iar a celor secundare, care închid caroiajul, perpendiculare, pe direcţia nord-sud a vântului, de 7,5 m“ – ne-a spus directorul DS Dolj

Potrivit afirmaţiilor sale, în cele mai multe locuri perdelele sunt formate din salcâmi, dar mai există şi glădiţă sau sălcioară. De-a lungul canalelor de irigaţii şi a căilor de comunicaţie, există plop euramerican şi plop alb.

Paza este asigurată de pădurari. Numai că unul singur are în grijă 60-100 ha de perdele, ceea ce înseamnă vreo 200 km în lungime.

Reconversia

Refacerea pădurilor a început în 1997, când Ocolul Silvic Sadova a beneficiat de pe urma a două hotărâri de guvern. Astfel, au fost preluate două suprafeţe mari, de 1.292 ha şi 1.495 ha, terenuri pe care nu se putea face agricultură. Acestea au aparţinut Staţiunii Centrale de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
„Ca să înţelegeţi ce fel de terenuri erau, vă spun că, pe unele, nici măcar ciulinii nu creşteau“, a precizat Drîgnei.

În principal, au fost plantaţi salcâmi, dar există şi stejar, pe vreo 40 ha. Pe lângă acestea, s-au mai folosit glădiţă, sălcioară, cenuşer, plop alb şi plop euramerican.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.1, 1-15 IANUARIE 2011

֩ Comentarii