Imprimati articolul

Peste 2000 de sate, în beznă

În secolul al XXI-lea, la peste 130 de ani de la inventarea becului, zeci de mii de români trăiesc încă în afara civilizaţiei, iar pentru a avea lumină trebuie să aprindă o lumânare, se arată într-un raport întocmit de Fundaţia Terra Mileniul III. Datele statistice provin de la Electrica SA.

La ţară, 60.500 de gospodării neelectrificate

Potrivit documentului, în mediul rural, la nivelul întregii ţări, există peste 60.500 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.100 de localităţi. Dintre acestea, 2.556 de case sunt amplasate în 96 de sate total neelectrificate, iar 58.028, în 2004 localităţi care necesită extinderi.

Gospodăriile total neelectrificate din mediul rural se regăsesc în judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Caraş-Severin, Harghita, Hunedoara, Sibiu, Vâlcea, Vrancea şi Vaslui.

Conform raportului, lipsa energiei electrice are impact direct asupra tuturor aspectelor de viaţă, de la asigurarea unui nivel de trai corespunzător la problemele legate de sănătate sau educaţie.

Iată de ce operatorii de distribuţie din România vor trebui să facă faţă, în viitorul apropiat, unei mari provocări pentru electrificarea zonelor rurale izolate şi realizarea extinderilor de reţele electrice necesare ca urmare a dezvoltării satelor.

Investiţii amortizate în 1.400 de ani

În opinia autorilor studiului, investiţia totală la nivelul întregii ţări, pentru electrificarea tuturor gospodăriilor, se ridică la aproximativ 896 milioane de lei (208 milioane de euro). Costul specific mediu pe gospodărie este de 14.790 de lei.

Amortizarea acestor investiţii poate ajunge până la zeci şi chiar sute de ani, vânzarea de energie electrică fiind la valori foarte reduse. Spre exemplu, investiţia necesară pentru a aduce electricitate în fiecare casă din judeţul Harghita, care nu este conectată la reţea, ar putea fi recuperată, potrivit unui calcul al Electrica SA, în 1.400 de ani.

În ultimii ani, aproximativ 60% din numărul total de abonaţi casnici din mediul rural au optat pentru tarif social. Consumul mediu al unui astfel de abonat s-a situat între 400 și 450 kWh/an, cifră care conduce la o recuperare a investiţiei făcute în câteva sute de ani.

Surse alternative

Specialiştii Fundaţiei Terra Mileniul III consideră că, în localităţile rurale izolate, neelectrificate, cu consumatori dispersaţi pe un teritoriu întins, în locul soluţiilor clasice de realizare a reţelelor electrice de distribuţie, se poate opta pentru varianta de alimentare cu energie electrică din surse autonome (grupuri electrogene) sau surse regenerabile (eoliene, solare, microhidrocentrale), în funcţie de condiţiile specifice locului.

Electrificarea regiunilor rurale va permite locuitorilor din aceste zone să dispună de condiţii de existenţă şi confort satisfăcătoare. În afară de aspectul social al problemei, electrificarea regiunilor rurale este de natură să înfrâneze exodul către oraş. De asemenea, poate favoriza dezvoltarea activităţilor productive în domeniul agricol, al comerţului, artizanatului, al micii industrii şi, nu în ultimul rând, al turismului rural.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2011

֩ Comentarii