Imprimati articolul

Priorităţile mediului rural din România

• Interviu cu Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), aferent perioadei 2014-2020, va suporta modificări importante. De exemplu, vor dispărea axele (Axa 1 - Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier şi Axa 2 - Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural etc.), programul urmând să fie organizat pe măsuri. De asemenea, o sumă importantă din banii europeni va fi alocată pentru mediu. Pe partea de dezvoltare rurală, numărul măsurilor se va reduce de la 25 la cel mult zece.

- În ce stadiu se află viitorul PNDR?

- Pregătirea noului PNDR ar fi trebuit să demareze mai din timp, dar facem acum eforturi să recuperăm. Am stabilit un calendar care să permită adoptarea acestuia de către Comisia Europeană anul viitor şi să putem începe implementarea lui de la 1 ianuarie 2014. În cadrul programării financiare actuale, 2007-2013, am pornit cu un handicap. PNDR a fost adoptat de Comisia Europeană abia în februarie 2008. Deci, am pierdut un an şi două luni. De aceea, este extrem de important să realizăm programul la timp. Este o sarcină grea, pentru că negocierile cu Comisia durează cel puţin şase luni. Din acest motiv, practic, până în iunie, anul viitor, trebuie să definitivăm noul PNDR.

Accentul se pune pe zootehnie

- Ce noutăţi apar în cadrul viitorului PNDR?

- S-a stabilit un cadru strategic, la nivel european, din care face parte Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. O altă noutate este că nu vor mai exista axe prioritare, ci numai măsuri. O parte importantă din bani, aproximativ 25%, poate chiar mai mult, ar urma să fie alocată pentru mediu şi conservarea biodiversităţii. PNDR trebuie să răspundă acestor cerinţe europene, dar şi să ne permită să reducem decalajul important faţă de mediul rural din alte state membre.

- Nu s-a făcut la fel şi cu actualul program?

- În actualul PNDR, priorităţile au fost stabilite aleatoriu, la presiunea anumitor grupuri de producători sau grupuri interesate. De exemplu, cea mai mare susţinere s-a acordat sectorului vegetal. Desigur, nu avem nimic împotriva dezvoltării acestui sector, dar trebuie să ţinem cont că valoarea adăugată cea mai mare se obţine în zootehnie.

O simplă comparaţie arată că o tonă de grâu costă 170 de euro, iar una de carne, 1.500 de euro. Poate că ar trebui să ne propunem să nu exportăm atât de multe cereale, România ajungând al cincilea exportator de cereale din UE, şi să dezvoltăm zootehnia, pentru a importa mai puţină carne şi lapte. Importăm foarte mult, inclusiv fructe şi legume, ceea ce nu este normal, pentru o agricultură ca a noastră. Am construit o mulţime de abatoare, din care unele nu funcţionează la capacitate maximă, iar altele s-au închis, pentru că nu avem animale.

- Din câte ştiu, situaţia va deveni mai dificilă în sectorul zootehnic.

- Reforma PAC vine acum cu o serie de propuneri radicale, cum ar fi eliminarea cotelor de producţie a laptelui şi zahărului. Dintr-o simplă analiză, rezultă că renunţarea la cota de lapte ar putea reprezenta un adevărat dezastru pentru România. Motivul este că vor dispărea suprataxele, pentru depăşirea cotelor de producţie.

În acel moment, ţări precum Germania, care are producţii de 14 t per cap de vacă, vor invada Europa. Chiar şi acum, 30% din produsele lactate sunt obţinute din lapte provenit din Germania şi Franţa. Iată de ce trebuie să stabilim cu exactitate care sunt priorităţile mediului rural din România. În acest scop, vom face studii care să ne spună unde ne găsim şi încotro trebuie să ne îndreptăm.

Nu vor apărea măsuri noi

- Să revenim la PNDR. Vor exista măsuri noi?

- Pe partea de dezvoltare rurală nu vor apărea măsuri noi. Se va reduce numărul acestora şi vor fi mai bine adaptate nevoilor fiecărui stat membru al UE. Acum există 25 de măsuri, dintre care, probabil, vor mai rămâne cel mult zece, dar cu bani mai mulţi, astfel încât să asigurăm o reală dezvoltare rurală. La ora actuală, unele măsuri sunt lipsite de interes, cu numai câţiva beneficiari. Practic, acele măsuri nu vor dispărea, ci se vor cupla cu altele, rezultând o nouă măsură mai flexibilă.

Dintre noile măsuri, o componentă importantă va fi cea de mediu, cum ar fi măsurile de agromediu şi altele. O altă componentă vizează investiţiile în fermă, modernizarea agriculturii şi a industriei agroalimentare. De asemenea, este foarte importantă dezvoltarea infrastructurii rurale. În lipsa acesteia, nu se poate dezvolta mediul rural. De exemplu, nu se poate face agroturism fără infrastructură.

Va exista o rezervă de performanţă de 5%, care se va pune la dispoziţia statelor, după patru ani de aplicare a programului. Adică, din fondurile alocate unui stat se reţin 5%, pentru a stimula absorbţia. În cazul în care absorbţia este foarte bună, atunci se va acorda şi acea diferenţă de 5%. Altfel, acei bani se pierd.

Mai mulţi bani de la UE

- Am înţeles. Ce valoare au fondurile care vor veni de la Uniunea Europeană?

- Acum dispunem de 8,124 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. Avem speranţa ca suma să rămână tot undeva în jurul a 8 miliarde de euro şi pentru 2014-2020.

România se află într-o situaţie unică la nivel european, în sensul că dispune de mai mulţi bani pentru Pilonul II al PAC, dezvoltare rurală, decât pentru Pilonul I al PAC, plăţi directe şi măsuri de susţinere a pieţei. Avem 5,5 miliarde de euro pe Pilonul I şi 8 miliarde de euro pe Pilonul II. În perioada 2014-2020 vom avea o creştere importantă pe Pilonul I, după calculele noastre, peste 7 miliarde de euro în plus, ajungând la un total de 21 miliarde de euro, faţă de 13,5 miliarde de euro, cât avem în perioada 2007-2013.

Suplimentarea provine, pe de o parte, din creşterea graduală a plăţii directe care, în 2016, va ajunge la 100%, aproximativ 180 de euro/ha, iar pe de altă parte, din propunerea de convergenţă, adică de reducere a decalajelor între statele membre, la plăţile directe, care va contribui cu încă 20 euro/hectar.

Astfel, România va ajunge la 200 de euro/ha în 2016. Suma maximă o va primi un fermier în vârstă de peste 40 de ani.  Pentru tinerii agricultori, în primii cinci ani de la începerea activităţii în agricultură se va acorda un supliment de 25%, ceea ce înseamnă 250 de euro/ha. Am solicitat Comisiei să menţinem şi cofinanţarea de la bugetul naţional, dar nu cred că sunt şanse mari pentru a se aproba.

Plăţile cuplate nu dispar

- Din câte ştiu, plăţile cuplate vor dispărea. Se vine cu ceva în loc?

- Atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic este posibilă menţinerea unor plăţi cuplate de producţie numai din fonduri europene, pentru care există o propunere a domnului Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Iniţial, prin reforma din 2004 s-a dorit renunţarea la plăţile cuplate de producţie. Acestea stimulau creşterea artificială a cantităţilor de produse realizate de fermieri. Astfel, la o producţie 5 t/ha de grâu, se obţinea o plată de 315 euro/ha.

Dacă se produceau 7 t, înmulţit cu 63 de euro/t, rezultau mai mulţi bani. Deci, fermierul era stimulat să producă mai mult. Însă Comisia a dorit să nu încurajeze supraproducţia şi să garanteze veniturile fermierilor europeni. Dacă un fermier primea 10.000 de euro/an, va primi în continuare aceeaşi sumă, dar nu va mai fi obligat să aibă un anumit randament, ci numai să se facă dovada că este agricultor. Or aceasta nu mai stimulează fermierul să realizeze un anumit produs, pentru că oricum îşi ia subvenţia necesară.

Plăţile cuplate vor fi introduse la sectoarele cu probleme. Astfel de plăţi există şi acum, de exemplu la ovine, dar banii provin de la bugetul de stat al României. Noi am cerut Comisiei să ne aprobe plăţi cuplate, de exemplu la sfeclă de zahăr, la rapiţă, sectorul zootehnic etc., tocmai pentru a stimula producţia.

Avem în continuare nevoie de SAPS

- Pentru că aţi amintit de subvenţii, ce plăţi directe vor exista, din 2014?

- Pentru România este foarte importantă menţinerea plăţii pe suprafaţă, SAPS. Acest lucru l-am discutat zilele trecute, în Polonia, unde au participat miniştrii Agriculturii din ţările Grupului de la Vişegrad –Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia – la care s-au alăturat România şi Bulgaria. La încheierea lucrărilor, s-a adoptat o declaraţie comună, prin care se solicita, printre altele, menţinerea SAPS.

Comisia doreşte să renunţe la această formă de sprijin, pe motiv că ar fi probleme în relaţia cu Organizaţia Mondială a Comerţului, respectiv că plăţile SAPS nu s-ar încadra între măsurile care nu ar afecta producătorii din alte state, din afara Uniunii Europene. Astfel, SAPS ar putea fi înlocuită cu plata pe fermă, formă care este deja aplicată şi în noi state membre, precum Slovenia şi Malta.
Noi insistăm pentru SAPS, pentru că este un sistem simplu şi uşor de acordat. Pe lângă Grupul de la Vişegrad, acelaşi lucru îl mai doresc Marea Britanie, Suedia şi Danemarca. În schimb, Franţa şi Germania preferă plăţile pe fermă.

- România cu ce ar fi dezavan­tajată, în cazul plăţii pe fermă?

- Introducerea plăţii pe fermă presupune că fermierul nu mai este obligat să facă producţie agricolă, decât în mică măsură. Or, în cazul României, ar fi un dezastru, dacă ţinem cont că şi acum există aproximativ două milioane de hectare nelucrate. Deci, pentru stimularea producţiei agricole avem nevoie de SAPS.

Drepturi de plată pentru zootehnie

- Ce sprijin vor primi crescătorii de animale?
- În cazul crescătorilor am cerut în Consiliu să se convertească numărul de animale în drepturi de plată, la fel cum se face plata la hectar. Acest sistem a fost aplicat în vechile state membre în 2004.

SAPS este plătită de la Uniunea Europeană. Însă, pentru zootehnie sprijinul se plăteşte din bugetul naţional. Prin conversia acestui sprijin, vom primi fonduri europene.

Crescătorii de porci şi păsări vor primi bani pe Pilonul II din PNDR, pentru bunăstarea animalelor. Pe de altă parte, fermierii români trebuie să înţeleagă că sectoarele porcinelor şi păsărilor nu sunt susţinute financiar în Uniunea Europeană, cu excepţia restituirilor la export şi, în caz de criză, stocarea privată a cărnii de porc. Deci MADR face eforturi, pentru a sprijini aceste sectoare.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 15, 1-15 AUGUST 2012

֩ Comentarii