Imprimati articolul

Prisăcani, comuna între două râuri

„Pe malul drept al Prutului mijlociu a apărut, cu multe secole în urmă, o salbă de aşezări omeneşti. Printre perlele din această salbă una mai strălucitoare, mai şlefuită de timpuri este comuna noastră Prisăcani.“ Acestea sunt primele rânduri din monografia comunei ieşene scrisă de un fiu al localităţii, domnul profesor Victor Crăciun, şi lansată în vara anului 2010, după ce timp de o lună toată suflarea localităţii s-a luptat cu apele Prutului şi Jijiei ieşite din matcă. Aşa le-a fost scris oamenilor din acest colţ de ţară, să iasă învingători din această luptă, ca de atâtea ori în decursul istoriei.

În prim-plan, campania agricolă

În biroul primarului, dl. ing. Constantin Chirilă, este un continuu du-te-vino. E început de primăvară, se apropie muncile câmpului, ne spune domnia sa, şi gospodarii vin în număr mare, cât mai au timp, să întocmească fişele de plăţi directe pentru subvenţii. Aflăm că, pentru a-i scuti de deplasări la organele agricole din Iaşi, primarul a invitat de la începutul anului specialişti de la camera agricolă, APIA şi direcţia agricolă care au avut în fiecare sat întâlniri cu fermierii. Că prisăcănenii au înţeles cum stau lucrurile o dovedeşte şi faptul că 38 de fermieri au accesat şi sunt finanţate proiecte la Măsura 141. Petrea Romeo, de pildă, a câştigat un proiect în zootehnie, alţii precum Sergiu Moşneagu în legumicultură, Gh. Ilieş, în apicultură şi lista ar putea continua.

Un program ademenitor

În ziua în care am ajuns la Prisăcani, în centru se lucra din plin la finalizarea reţelei de canali­zare şi a staţiei de epurare. „Proiectul în valoare de 2,5 milioane de euro cu finanţare sută la sută din fonduri europene va fi finalizat în curând. Intenţionăm să extindem, subliniază primarul, reţeaua de canalizare şi în satul Măcăreşti.“ Primăria a atras, de asemenea, prin programul „Casa Verde“, un proiect privind încălzirea cu panouri solare a clădirilor primăriei, dispensarului medical şi corpului principal de la Şcoala de Arte şi Meserii (SAM). Proiectul are o valoare de 100 mii de euro, din care primăria va trebui să asigure o cofinanţare de 2%. Reducerea cu 40% a costurilor legate de încălzire şi apă caldă poate fi, crede primarul, şi un exemplu pentru locuitori pentru că şi ei, la rândul lor, pot să acceseze finanţări în cadrul acestui program.

Un nou centru civic

Edilii comunei au planuri mari. „Având în vedere potenţialul agroturistic pe care îl oferă comuna noastră, subliniază viceprimarul Emil Gafiţa, atât în context european, cât şi în cadrul proiectelor de colaborare transfrontalieră, Prisăcaniul va avea un nou centru civic. Pe 6,78 ha va fi construit un ansamblu urbanistic care cuprinde o sală de sport, un modern complex comercial, o policlinică, un cămin cultural modern, locuinţe pentru specialişti prin programul «Renaşterea satului românesc» şi un cartier de locuinţe noi pentru tineri, cărora primăria le va concesiona terenul.“ Unele obiective, cum ar fi scuarul şi terenul de sport, sunt deja în construcţie, iar pentru celelalte proiecte s-a finalizat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi se lucrează la studiul de fezabilitate şi finanţare.

În obiectiv, creşterea economică

– Toate aceste sunt obiective în curs de realizare, ce vă propuneţi în continuare?

– Vedeţi, vine răspunsul, ce-am făcut până acum se datorează utilizării acestei surse importante care sunt fondurile europene. Ceea ce ne propunem în continuare este dezvoltarea economică a comunei. Mi-aduc aminte că, elev fiind, lucram la CAP la încărcatul legumelor de pe cele 150 ha de solarii care ajungeau până la Moscova şi Leningrad. Acum, spre ruşinea noastră, în magazinele comunei cumpărăm roşii din Siria. Vrem, aşadar, să reînviem această îndeletnicire aducătoare de venituri, să sprijinim creşterea animalelor pentru care avem condiţii deosebite, dar şi apicultura, pentru că, nu uitaţi, numele comunei vine de la prisacă.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 10, 16-31 MAI 2011

֩ Comentarii