Săracă ţară bogată > REVISTA LUMEA SATULUI

Dintotdeauna, la şcoală, lecţiile de geografie ne prezentau România ca o ţară cu averi de invidiat. Ni se explica chiar că, dacă printr-o întâmplare, rotundul acestui perimetru de belşug ar fi rămas izolat de lume, de mapamond cu alte cuvinte, românii ar putea supravieţui beneficiind de preaplinul bogăţiei lor.

Românilor însă începe să le fie jenă când îşi declară naţionalitatea. Statisticile constată că România nici n-ar fi aşa de bogată. Şi asta, întâi de toate, pentru că poporanii ei nu prea au simţ de gospodar. Sunt săraci în fapte şi nechibzuiţi. Cum s-ar spune, graţie politicilor din urmă, „săracă ţară bogată“.

Prin 1930-1931, România găzduia şi stăpânea Bursa cerealelor. Românii exportau peste 300.000 de tone cereale anual şi mai bine de 120.000 tone de carne, cu precădere bovine. Vreme de decenii agricultura românească a susţinut, prin exporturi masive şi nu o dată spoliatoare, achitarea datoriei externe a ţării cu un excedent bugetar, pe atunci, de aproape patru miliarde de dolari. Revoluţia din 1989 descoperea în silozurile noastre peste 7 milioane tone de grâu. Ţara avea un inventar tehnic agricol competitiv, cu mai bine de trei milioane hectare irigate. O vastă reţea de unităţi de cercetare agricolă oferea însăşi lumii supercivilizate primii hibrizi de floarea-soarelui, soiuri şi hibrizi de cereale cu reale performanţe de producţie.

Decidenţi postrevoluţionari necalificaţi au hotărât dezactivarea la amănunt a sistemului agricol. Nu s-a pus însă nimic în loc, preferându-se importurile ca o soluţie comodă, dar mai cu seamă convenabilă „băieţilor deştepţi“. Astăzi, mai bine de 7 milioane ha adastă răcoarea aspersoarelor, aproape 4 milioane ha suferă din pricina eroziunii, peste 3,5 milioane ha oferind peisajul aproape uitat al câmpiei pârloagă. Chiar ajutoarele oferite de către Uniunea Europeană sunt ignorate ori pur şi simplu abandonate. În trei ani, de pildă, România n-a putut atrage decât 20% din fondurile alocate ţării noastre de UE pentru perioada 2007-2013. Decapitalizarea fermierilor şi o concurenţă neloială, mai apoi economia subterană au făcut ca plugurile româneşti să ruginească. Se descurcă cine poate şi cum poate. Şi, semnalează presa, „băieţii deştepţi“ reuşesc. Nu este energie pentru irigat? Ba da, dar speculată sălbatic şi deci, practic, de nefolosit. Cât despre împrumuturi, cunoaşteţi situaţia. România se împovărează pe zi ce trece, primind sfaturile unor samsari cărora li s-au găurit tălpile de atâta „du-te vino“. În rest, facem precum odinioară plugarul român. Punem mâna cozoroc la frunte şi scrutăm baierile cerului. Sperăm adică la vara ce va să vină. Poate, totuşi…

֩ Comentarii

֠ 1. Măneanu Varvara Magdalena -- (1-June-2011 )

Paragraful câteva cifre lăm. este just, iar la paragraful date jenante adăugăm :poporanii cei mulţi au fost lăsaţi, de o grupă de poporani restrânsă, cu palmele goale şi atunci sigur că nu pot să efectueze arătura cu hârleţul de lemn şi tăiş de fier( ca modelul din evul mediu ), semănatul păi. cu mâna, acoperitul cu târşul, recoltatul cu secera, treiaratul cu îmblătitorul(batozele pe motorină nu mai sunt din 1960).Poporanii cei mulţi sunt tot atât de gosp. ca băieţii deştepţi! Prea multă birocraţie pentru accesarea de fonduri europene !

֠ 2. zlate nicolae -- (1-June-2011 )

vreti sa se opreasca depopularea satelor prin emigrare? ei bine sprijiniti tinerii de la sate care detin suprafete mici sa infiinteze culturi de afin, catina alba . mur etc intervalul dintre arbusti sa-l cultive prin rotatie cu dovleac porumb fasole etc acestia sa fie sprijiniti material sa se asocieze astfel ca desfacerea acewstor fructe sa se faca in beneficiul cooperativei din care fac parte

֠ 3. Salistean Domnica -- (3-June-2011 )

Desigur cifrele prezentate sunt adevarate si documentate,dar noi,taranii? la noi chiar nu se uita nimeni. Nu se atrag finduri? pai isi iau ei si apoi nu mai fac propaganda sa ia si altii,eu m-am staduit ca intr-o comuna uitata de toti ,sa fac 17 proiecte pe 141 toti au ..dat din colt in colt dar..i-am incurajat si acum iau banii.Am muncit 34 de ani in agricultura,am dat productie,a fost si bine si rau si acum ,,la pensie sunt injosita.nu-mi permit un marpe luna,,ca nu am bani , Dumezeu e sus si vede. Cu respect d-le Vermen.

֠ 4. virtual-expatu -- (14-June-2011 )

O reactie la starea agriculturii nationale si a nivelului nostru de trai este aparitia din ce in ce mai des a unor termeni ca: autarhie, permacultura, eco-sate, do-nothing agriculture, sau sistemul lui Masanobu Fukuoka, etc, etc. Si totul se rezuma la incercarea satenilor de a-si procura cel putin mancarea si energia in mod independent fata de stat si intermediari.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu