Imprimati articolul

Sătmărenii, cei mai mari căpşunari

În unele judeţe din sudul şi sud-estul ţării, cum sunt Vâlcea, Buzăul, Prahova, Argeş şi chiar în Brăila mai nou, tot mai mulţi sunt producătorii care se îndreaptă către cultura căpşunului, şi asta datorită  câştigurilor destul de bunicele pe care aceasta le aduce. Nicăieri însă căpşunii nu întâlnesc condiţiile pe care le are judeţul Satu Mare. Aici clima, cu temperaturi nici prea ridicate, dar nici foarte scăzute, umiditatea echilibrată şi terenurile luto-argiloase conferă oricărui soi de căpşun plantat o aromă pe care nicăieri nu o mai întâlneşti. Aceasta este, de departe, zona în care se întâlnesc cei mai mulţi şi renumiţi cultivatori de căpşun din ţara noastră, cu o tradiţie ce datează încă din anii ’60. E drept, de atunci tehnologia de cultură a evoluat mult, dar sătmărenilor le place să creadă că gustul unic este cel care încă mai dăinuie.

Tradiţie veche, tehnologii noi

Din cele 1.300 ha cultivate la nivelul judeţului, mai bine de 400 ha sunt în zona Halmeului. Dar nici locuitorii din Tarna mare, Bătarci, Porumbeşti, Turţ, Călineşti-Oaş, Gherţa mică şi Turulung nu se lasă mai prejos, fiecare cultivând între 2 şi 5 ha.  În unele din aceste zone renumite, cum sunt Halmeu şi Porumbeşti, căpşunarii au adoptat în ultimii ani tehnologii moderne ce presupun înfiinţarea culturilor pe biloane mulcite cu folie de polietilenă şi dotate cu instalaţii de irigare prin picurare. În rest se practică metoda clasică cu irigare prin aspersiune. Prima însă este net superioară atât datorită calităţii fructelor rezultate, cât mai ales prin faptul că volumul lucrărilor de întreţinere este mai mic, bolile, cum este Botrytisul de exemplu, transmiţându-se mult mai greu. Dar, firesc, costurile de înfiinţare sunt mai mari şi nu toţi îşi permit să pornească de la bun început cu o asemenea tehnologie.

Pentru a asigura continuitatea producţiei un singur producător cultivă, pe lângă cele 5 ha de cultură în câmp, şi căpşuni în seră. Sunt şi producători care obţin căpşuni în solarii şi tunele, la fel cum, în ultima vreme, pentru a asigura o timpurietate de 7-10 zile la recoltare mulţi dintre căpşunarii care practică cultura clasică acoperă plantele cu o folie subţire de polietilenă.  Pentru cultivatorii de căpşuni anul acesta este unul relativ bun. În unele zone, îngheţurile târzii de la începutul lunii mai au afectat primele fructe. Dar temperaturile care au urmat şi mai ales ploile căzute  i-au ajutat pe cultivatori să mai recupereze din pagubă. Aşa se face că, încă de pe la începutul lunii mai, pe toate pieţele din ţară şi-au făcut apariţia căpşunele de Satu-Mare.  Secretul aromei lor deosebite stă în soi, dar şi în tehnologia practicată.Tot mai mulţi se axează mai nou pe îngrăşăminte bio. Aduc gunoi granulat din Olanda, pe care îl aplică din toamnă, iar primăvara greblează şi evită să mai folosească îngrăşăminte chimice, de aceea gustul, dar şi calitatea căpşunelor sunt altele. Cu detalii despre soiuri, dar şi despre tehnologia practicată vom reveni însă în numărul următor.

Din Halmeu, în toată ţara

În 2006, în comuna Halmeu a fost înfiinţat şi un grup de producători recunoscut preliminar, alcătuit din 27 de membri cu toţii cultivatori de căpşuni şi legume. „Mare încurajare până la momentul de faţă nu au primit“, ne spune inspectorul DADR. Dar au reuşit să vândă în comun producţie în valoarea prevăzută în planul de recunoaştere şi speră pe viitor să construiască şi un depozit modern dotat, cu echipamente frigorifice şi de ambalare. În general, livrează căpşune pe pieţele din România, ajungând peste tot în ţară. Având cantităţi mai mari şi o calitate uniformă, membrii grupului au reuşit să livreze cantităţi importante în Ungaria, şi nu numai. Pentru căpşunele obţinute în a doua parte a recoltei au contract cu o fabrică de îngheţată şi una de conserve.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 11, 1-15 IUNIE 2011

֩ Comentarii