Imprimati articolul

Satul lui Moise Filosoful

Şi dacă istoria este cartea de căpătâi a unei naţii, atunci putem afirma fără tăgadă că monografia unui sat, a unei aşezări este hrisovul cel dintâi al obştei respective – iată unul dintre argumentele care l-au determinat pe cunoscutul scriitor Ion Muscalu să se aplece asupra istoriei comunei Scânteia din judeţul Iaşi, pentru că niciunde nu întâlneşti oameni şi locuri, cum spunea Sadoveanu, mai bogate în istorie decât aici, pe Valea Rebricei.

Scriitorul mărturiseşte că ideea întocmirii unei monografii despre această frumoasă localitate moldavă şi trecutul ei istoric e mult mai veche, iar munca de documentare, discuţiile cu gospodarii i-au trezit în suflet nostalgii şi aduceri aminte din perioada când a fost aici primul gospodar al comunei.

O istorie de aproape cinci milenii

Un spaţiu amplu este consacrat istoriei localităţii aşezate de-a lungul unei vechi căi de comunicaţie a drumului crăiesc sau împărătesc. Ocrotită de păduri seculare, istoria comunei coboară în urmă cu 4600 – 5000 de ani, aici aflându-se o aşezare cucuteniană ce se întinde pe patru hectare şi la cercetarea căreia arheologii lucrează de mai bine de 30 de ani.

Târziu, aşezarea este consemnată într-un document emis în anul 6931 (1423) de cancelaria lui Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldave, în care pentru dreapta credinţă Oană Popşa primeşte de la Măria Sa două sate pe râul Rebricea, între care şi satul lui Moisă Filosoful, Scânteia de astăzi. Aflăm apoi că în secolul al XVII-lea Scânteia era un tărg aşezat sub Mica Bucovină, cum numeau călătorii poloni aşezarea de sub poalele pădurii de fag de la Bârnova.

După o digresiune în tumultoasa istorie a acestui colţ de ţară, autorul prezintă numeroasele personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice care s-au ridicat de pe aceste meleaguri, între care Axinte Uricariul, ultimul cronicar al Moldovei, academicianul Emil Condurachi, scriitorul şi criticul de teatru Valentin Silvestri şi mulţi alţii. Nu sunt uitaţi nici învăţătorii şi profesorii, directorii şcolilor care s-au rânduit la conducerea învăţământului, vreme de peste 130 de ani.

Un capitol este consacrat manifestărilor culturale şi artistice, între care trebuie amintită Tabăra de sculptură de la Poiana cu Cetate (foto), eveniment care a reunit un mare număr de artişti din întreaga ţară.

Sunt trecute în revistă şi aspecte ale vieţii economice, insistându-se cu precădere asupra ultimilor ani în care comuna Scânteia, asemeni multor localităţi ale ţării, a cunoscut un vizibil regres.

 „Desigur, notează autorul, multe date şi fapte şi-ar fi meritat locul între paginile lucrării, această monografie este doar un început ce va fi completat în vreme cu alte descoperiri şi informaţii. (...) Fie ca această scriere izvodită din suflet să fie ca o moştenire de credinţă, de dragoste şi de preţuire pentru cei care au fost, pentru cei care sunt şi pentru cei care va să vie.“

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2010

֩ Comentarii