Imprimati articolul

Sfaturi pentru cultivatorii de rapiţă

„Rapiţa de toamnă este o cultură la care tehnologia de cultivare se schimbă continuu. Cu ceva timp în urmă, când se cultivau doar soiuri de rapiţă, fermierii semănau în toamnă, în vară tăiau cultura şi apoi o treierau. Era cea mai simplă tehnologie de cultivare. Au apărut materiale biologice superioare, producţiile au crescut şi rapiţa a devenit una dintre cele mai profitabile culturi, dar totodată şi una dintre cele mai pretenţioase faţă de tehnologie“ – a declarat Ion Voinea, director de produs la KWS Seminţe.

În opinia sa, necesităţile faţă de planta premergătoare, pregătirea solului, alegerea corectă a hibridului cultivat, momentul semănatului, desimea la semănat, fertilizarea, controlul buruienilor şi al dăunătorilor sunt verigi tehnologice care solicită la maximum priceperea fermierului. Mai mult, seceta din ultimii ani, manifestată încă din toamnă, a schimbat modul în care este privită această cultură.

Mobilizarea solului, fără întoarcerea brazdei

Potrivit directorului de produs, menţinerea apei în sol este esenţială în asigurarea răsăririi şi dezvoltării normale în toamnă. Semănatul direct este tentant pentru că asigură o bună menţinere a apei în pământ, însă trebuie aplicat doar acolo unde textura solului permite o înrădăcinare corectă în aceste condiţii.
„Lucrarea terenului pentru semănat a devenit la fel de pretenţioasă precum controlul dăunătorilor. Cum rapiţa este o plantă cu sistem radicular pivotant, are nevoie de o mobilizare profundă a solului. Din acest motiv sistemul de lucrări minime, care mobilizează solul în profunzime, fără întoarcerea brazdei, pare să îmbine necesitatea de dezvoltare a rădăcinilor cu păstrarea apei în sol“ – a afirmat Voinea.

Îngrăşăminte chimice

În opinia lui Voinea, cantităţile de îngrăşământ aplicate culturii de rapiţă de toamnă trebuie stabilite în funcţie de fertilitatea solei şi situaţia concretă din teren. Pentru întreaga perioadă de vegetaţie, dozele de îngrăşăminte minerale recomandate sunt: 50-80 kg P2O5 substanţă activă (s.a.)/ha, 30-80 kg K2O s.a./ha, 80-130 kg N s.a./ha, 20-30 kg S s.a./ha 1,5-1,7 kg B s.a./ha. Dintre acestea, fosforul, potasiul şi o parte din azot – nu mai mult de o pătrime din doza totală, fără a lua în calcul cantitatea necesară mineralizării resturilor vegetale – se aplică în toamnă, la pregătirea patului germinativ.

Densităţi la semănat

Dintre hibrizii KWS, a precizat specialistul, Triangle, Tassilo şi Traviata au un ritm de dezvoltare moderat în toamnă, iar însămânţarea lor trebuie făcută în prima parte a epocii de semănat. Brutus, Turan şi Timber, cu ritm mediu spre rapid de dezvoltare înainte de îngheţ, trebuie semănaţi în mijlocul epocii, iar Kodiak şi Hybrirock, care au cel mai rapid ritm de dezvoltare, trebuie semănaţi în ultima parte a epocii de semănat.

Potrivit domniei sale, alegerea unei densităţi de semănat adaptate condiţiilor din teren, o fertilizare corectă, un management bun al buruienilor şi protejarea culturii de atacul dăunătorilor vor face ca, la intrarea în iarnă, plantele de rapiţă să aibă o densitate 40-50 de plante/mp, omogenă, 6-8 frunze viguroase de culoare verde închis, hipocotil mai scurt de 2 cm, rădăcina puternică şi tulpina de 8-12 mm grosime, fără phoma sau alte boli şi fără afecţiuni provocate de dăunători.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16-17, 16 AUGUST – 15 SEPTEMBRIE 2012

֩ Comentarii