Ultimele tratamente la rapiţă > REVISTA LUMEA SATULUI

În ciuda avertismentelor lansate de specialişti, cum că rapiţa necesită mai multe tratamente decât în trecut, inclusiv după înflorit, în practică fermierii au propriul lor program tehnologic, mult simplificat. Ion Săvulescu, director tehnic la DuPont România, atrage atenţia că nu trebuie renunţat la tratamente. Astfel, postfloral, sunt vizaţi în primul rând dăunătorii. Dintre aceştia, menţionăm gărgăriţa tulpinilor de rapiţă, gândacul lucios şi afidele. De asemenea, pot apărea păduchele cenuşiu al cruciferelor şi viespea rapiţei.

De aceea recomandă un amestec de două substanţe active, una sistemică (neonicotinoide) şi alta de contact (piretroide, organofosforice) sau alternarea acestora, pentru controlul eficient al dăunătorilor şi evitarea apariţiei rezistenţei. „Este foarte important tratamentul împotriva deschiderii silicvelor înainte de recoltare, pentru a preveni pierderea seminţelor, uneori de până la 20%“, ne-a declarat Ioana Caragea, specialist fitosanitar, președinta Cooperativei agricole Agri Sud. Domnia sa a recomandat utilizarea de Spodnam sau Elastic. Numai că tratamentul este foarte scump, de aproximativ 100 lei/hectar.

„Dacă există atac din partea dăunătorilor, se poate aplica un insecticid. După caz, mai rar, pot apărea şi boli, iar atunci se impune un tratament cu fungicide. Însă e mai complicat, pentru că trebuie o maşină de stropit înaltă. La păstăi, eu nu fac tratament împotriva deschiderii lor înainte de recoltare, când alţii fac“ – Nicolae Sitaru, administratorul unei ferme din Ciochina (Ialomiţa) şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

„În mod normal, fac tratamente numai la semnal, nu preventiv, împotriva dăunătorilor. Însă, când păstăile încep să se îngălbenească, fac un tratament cu Spodnam, o soluţie care se comportă ca o ceară ce permite plantei să respire, dar nu mai lasă silicvele să se deschidă înainte de recoltare“ – Alexandru Porumb, consilier la Ferma Snack Occident din Ştefăneşti (Ilfov) şi administrator al Fermei Ralex Profarm din Hereşti (Giurgiu). „După înflorit, nu mai fac niciun tratament. Poate, dacă mai apar dăunători, folosesc un insecticid. Cândva făceam tratament la silicve, ca să nu se mai crape înainte de recoltare, dar am renunţat, pentru că am considerat că nu are rost“ – Ilie Dan, administratorul Fermei Agrodan din Vărăşti (Giurgiu).

Ioana Caragea ne-a mai spus că, în acest an, rapiţa a avut mult de suferit şi, cel puţin în sudul ţării, zeci de mii de hectare au fost reînsămânţate cu culturi de primăvară. Motivele ar fi seceta prelungită din toamnă, gerul iernii şi îngheţul din primăvară. În această situaţie, foarte mulţi agricultori au considerat că orice investiţie suplimentară la rapiţă produce pierderi şi mai mari, motiv pentru care au renunţat la tratamente. În timpul unei recente conferinţe de presă, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a afirmat că, la nivel naţional, au mai rămas în cultură 396.838 ha cu rapiţă, pentru că 65.856 ha au fost calamitate. În toamnă au fost semănate 462.000 ha, dar rapiţa a răsărit pe 456.000 ha.

֩ Comentarii

֠ 1. Măneanu Varvara Magdalena -- (1-June-2011 )

Văd că o parte a cultivatorilor de pământ, de rapiţă de exemplu, arată că anul nu pare a fi prea bun, eu observ că nici livezile nu o duc mai bine, şi nici alte culturi, chiar şi păsunile şi pajistile suferă de secetă. Atunci de o anume parte a specialiştilor din Agricultură spun la TV că avem un an agricol foarte bun !?

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu