Imprimati articolul

Vindem pământ, mult şi ieftin

Cetăţenii străini deţin în România la ora actuală peste 700.000 de hectare, suprafaţă ce reprezintă aproximativ 8,5 % din terenurile arabile. Potrivit ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, acest fenomen se accentuează de la un an la altul din cauza legislaţiei permisive, elaborată în 1993. Astfel, dacă în 2010 existau 635 de exploatații aflate în posesia persoanelor fizice ori juridice străine, în prezent numărul acestora a crescut la 709.

În topul cumpărătorilor se numără Italia cu 24,29%, Germania cu 15,48%, țările arabe (Irak, Iran, Liban, Siria și Arabia Saudită) 9,98%, Ungaria cu 8,17%, Austria cu 6,13%, Spania cu 6,22%, Danemarca cu 4,52%, Olanda și Grecia cu câte 2,4% şi Turcia cu 0,78%. De aseme­nea, prin sistemul offshore, au mai fost cumpărate suprafeţe din arabilul României de către cetăţeni din Malta, Cipru, Monaco, San Marino și Luxemburg, alte 5,91%.

Interesul sporit față de terenurile arabile din România este generat de preţul scăzut, cifrat între 1.500-2.500 de euro/ha și cel mult 4.000-5.000 de euro/ha pentru suprafeţele situate în clasa I de calitate, în vreme ce în ţările UE cu agricultură dezvoltată tranzacționarea poate ajunge până la 10.000-15.000 de euro/ha. După părerea ministrului, investițiile străine în agricultură nu constituie un pericol, ci modul în care acestea sunt valorificate. Producția obținută de străini în România poate să fie valorificată integral, în exterior sau în țările lor de origine. „Aceasta este o problemă, pe care o avem în atenție“, precizează ministrul Tabără. În perspectiva perioadei 2016-2020, conform Tratatului de aderare, România ar trebui să-și deschidă piața funciară, pentru cetățenii nerezidenți. Demn de menţionat este faptul că, spre deosebire de România, ţări precum Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia, nu au vândut sub nicio formă terenuri străinilor, astfel de tranzacţii făcându-se numai prin intermediul unor cetățeni rezidenţi.

În ţara noastră, pentru ca străinii să devină proprietari de pământ trebuie să obțină cetățenie română, în cazul persoanelor fizice, şi să aibă sediul firmei pe teritoriul autohton în cazul persoanelor juridice. „Cred că și noi trebuie să prelungim legislația care interzice vânzarea terenurilor agricole către nerezidenți“, este de părere ministrul Agriculturii. La nivelul ţării, județele cu exploatații deţinute de străini, având peste 200 ha sunt Timiș 126, Arad 107, Bihor 25, Caraș-Severin 31, Satu Mare 4, Alba 14, Dolj 40, Argeș 7, Iași 10, Călărași 22, Teleorman 16 și altele.

Italienii, în topul cumpărătorilor

Tiberiu Lelescu, director executiv DAJ Timiş: „La noi în judeţ sunt 41.180 ha vândute către străini. Dar nu am convingerea că cifra este corectă. Datele sunt colectate de la primării. Acestea nu au nicio obligaţie legală să furnizeze informaţii către noi –, dar am avut senzaţia că există reticenţă, ori nu vor să spună care este situaţia în realitate. Nu ştiu de ce au vrut oamenii să scape de pământ: să nu-l mai muncească, s-au speriat de impozit, de amenzi... Dar a fost o perioadă când toată lumea vindea pe capete, la preţuri de nimic.

Imaginaţi-vă că, la început, s-a dat hectarul cu 100 de mărci! Străinii, care nu se pot apropia de pământ în ţările lor, au speculat momentul, cunoşteau valoarea terenului, aşa că au făcut probabil afacerea vieţii lor devenind mari proprietari în România. Cred că italienii au cel mai mult teren, apoi spaniolii, danezii, austriecii, germanii, ungurii. Acolo unde terenul este în clasa I de fertilitate, pământul este cultivat. Cam 60% este lucrat. Restul este ţinut pentru raţiuni imobiliare, tranzacţii, speculă, intermedieri... Cel mai rău este că pe aceste suprafeţe pârloagă se primesc subvenţii!“

Vasilica Pocotilă, director executiv DAJ Ialomiţa: „Aş vrea să reţinem că terenurile sunt cumpărate de firme româneşti, deci persoane juridice din România, cu acţionariat străin. La noi tot terenul este lucrat. Firmele cu patroni străini nu au cumpărat pământul pentru a specula ulterior piaţa, să-l vândă când o fi mai scump, ci efectiv fac producţie, şi una foarte bună. Societăţile respective nu cultivă doar terenurile pe care au devenit proprietare, ci şi alte suprafeţe luate în arendă.

Din 370.000 ha, cât are Ialomiţa teren agricol, străinii au cumpărat un procent minor: 5 societăţi cu patroni italieni - 2.879 ha, 8 societăţi cu acţionari danezi - 2.954 ha, 2 societăţi cu olandezi - 180 ha, 1 societate cu patronat francez - 1.220 ha, 5 societăţi cu portughezi - 721 ha, 3 societăţi cu acţionariat turc - 265 ha, 6 firme cu greci - 115 ha şi 69 ha - firme cu patroni de alte naţionalităţi. Producţia este lăsată în ţară, nu-i dusă nicăieri, poate profitul este reinvestit în alte ţări, nu ştiu. Sau poate chiar la noi. De ce au vândut oamenii? Or fi avut probleme, aveau nevoie de bani urgent, altminteri nu se poate explica de ce se bucură la 3-6.000 lei/ha, fiindcă valoarea reală a pământului este mult mai mare.“

Investitorii străini fug de pământul sălăjenilor

Sălajul este unul dintre puţinele judeţe sau poate chiar singurul unde niciun investitor străin nu a cumpărat sau arendat nici măcar un metru de teren agricol.  Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, Ioan Bujiţă, afirmă că terenurile agricole din judeţ nu sunt atractive pentru străini pentru simplul fapt că majoritatea se află în zone de deal, unde predomină horticultura şi viticultura. „Nu avem niciun investitor străin care să fi cumpărat terenuri agricole în judeţul nostru. Asta cu toate că preţurile sunt dintre cele mai mici.

Avem zone, spre exemplu, unde un hectar de teren agricol este scos la vânzare şi cu 150-200 de euro, dar nu cumpără nimeni şi nici investitori străini nu avem.“ În urmă cu doi ani, o delegaţie a celei mai mari asociaţii a crescătorilor de ovine din Norvegia a fost prezentă în Sălaj cu intenţia de a analiza eventuale oportunităţi de arendare a unor terenuri agricole pentru înfiinţarea unor ferme de ovine, dar totul a rămas la stadiul de simplă vizită. Potrivit datelor DADR Sălaj, mii de hectare de terenuri agricole au fost scoase de ani de zile la vânzare în judeţ, dar fără vreun rezultat pentru că cei interesaţi să investească în domeniul agricol sunt aproape inexistenţi, iar de tineri nici nu poate fi vorba.

Tot din datele DADR reiese că mai bine de jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului Sălaj este necultivată de ani de zile. Gheorghe Stanciu este un fost investitor în agricultură care a renunţat însă din considerente ce ţin de rentabilitate. Fostul fermier consideră că venirea unui investitor străin în Sălaj ar putea revigora segmentul agricol. „Ar fi bine dacă ar cumpăra terenuri agricole chiar şi un investitor străin. De ce să nu fie bine? Îmediat după 1990 toţi au vrut pământurile luate cu forţa, iar acum stau nelucrate cu miile de hectare şi nimeni nu le vrea.“ S-a ajuns în situaţia în care aproape toate terenurile agricole s-au transformat în păşuni folositoare doar pentru crescătorii de ovine, fiind singurul sector de activitate care s-a dezvoltat în ultimii ani în judeţul Sălaj.

REVISTA LUMEA SATULUI NR. 1, 1-15 IANUARIE 2012

֩ Comentarii