Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Fagul creşte falnic în Bucovina

„Ţara fagilor“, Bucovina, aşa cum au numit austriecii partea de nord a Moldovei răpită, din 1775, îşi merită şi acum numele. Nesfârşite păduri ocupă o bună parte din suprafaţa judeţului Suceava.

„Administrăm cea mai mare suprafaţă de pădure din ţară – afirmă domnul ing. Valerian Solovăstru, directorul Direcţiei Silvice Suceava – mai exact unitatea noastră administrează peste 362 mii de hectare de pădure, din care 322 de mii sunt încă proprietatea statului, 35 de mii hectare suprafeţe private, tot în administrarea instituţiei noastre şi, de asemenea, mai administrăm şi asigurăm servicii de pază pentru ceva mai mult de 4.000 de hectare. Dispunem, de asemenea, de circa două mii de hectare terenuri care aparţin celor două herghelii cu cai de rasă, Rădăuţi şi Lucina. Toate acestea, la care se adaugă înalta calificare şi, de ce nu, dragostea de profesie a oamenilor noştri ne situează în topul silviculturii româneşti.“

Rep.: Dar aveţi, domnule director, şi probleme pe măsură...

V.S.: Aşa este. Zilnic avem zeci, uneori sute de citaţii, în tot felul de procese. Cele mai multe sunt legate de aplicarea Legii nr. 247, act normativ care nu a reuşit să pună la punct toate aspectele privind recunoaşterea proprietăţii, modul de lucru în comisiile comunale, iar instanţele – atunci când se ajunge în faţa lor – fac mai mult trimitere la articolele din lege, în loc să explice aceste prevederi, la solicitarea comisiilor sau a reclamanţilor.

Rep.: Aşa stând lucrurile, cum decurge retrocedarea către proprietarii de drept a suprafeţelor forestiere?

V.S.: Acolo unde suprafeţele sunt identificate şi documentele de proprietate sunt clare, comisiile comunale şi cea judeţeană îşi fac datoria. La rândul lor, oamenii noştri din aceste comisii se achită de îndatoriri, însă sunt foarte multe solicitări, multe dintre ele neacoperite de lege, şi atunci apar inevitabil acţionările în judecată cu consecinţele pe care le-am arătat.

Rep.: Între acestea şi solicitarea fostului Fond Bisericesc Ortodox Român...

V.S.: La această dată avem opt procese în diverse faze, la instanţe diferite, pentru revendicarea unei suprafeţe de peste 190 mii hectare de pădure. Sunt ani de zile de amânări pentru că o discuţie pe fond nu a avut loc. Se contestă calitatea fundaţiei ce poartă numele Fondului Bisericesc care face revendicarea, o fundaţie de drept privat acum, în timp ce Fondul Bisericesc Ortodox Român era o fundaţie de drept public.

De asemenea, noi nu ne putem pronunţa asupra unei alte chestiuni extrem de importante: suprafaţa revendicată a fost în proprietatea sau doar în administrarea Fondului Bisericesc Ortodox Român? Eu cred că, până la urmă, e o problemă de decizie politică. Aduceţi-vă aminte doar un fapt, în 2004 s-a hotărât retrocedarea a 90 mii de hectare.

Noi am pus la dispoziţie suprafeţele, Fondul Bisericesc şi-a creat structurile necesare, dar Ordonanţa de Urgenţă care reglementa această situaţie a căzut în Parlament, iar suprafaţa amintită a revenit din nou Direcţiei Silvice. Lucrurile nu s-au oprit aici şi, după cum vedeţi, „conflictul“ continuă.

Rep.: Trecând peste toate acestea, domnule director, să ne amintim că, de mai bine de un secol, în fiecare an, până pe 15 aprilie, se desfăşoară „Luna pădurii“. Vă propunem un bilanţ al acestei acţiuni în 2007.

V.S.: Ne-am propus să împădurim în această primăvară în jur de 1.000 de hectare, cam aceeaşi suprafaţă în fiecare an, pentru că vrem să replantăm cât mai repede suprafeţele rămase goale, după vijelia din anul 2002. De asemenea, am pus gratuit la dispoziţia primăriilor din judeţ puieţii necesari plantării pe suprafeţele calamitate, iar pentru particulari avem pregătiţi circa 500.000 de puieţi contra cost.

Rep.: O altă problemă despre care s-a vorbit de-a lungul anilor foarte mult este cea a furturilor din pădure. Care este acum situaţia?

V.S.: Un lucru este cert, furturile şi negoţul cu lemn au scăzut an de an, în condiţiile în care multe din gaterele ce funcţionau mai mult sau mai puţin legal au dispărut. Trebuie însă să subliniem şi faptul că, în urma licitaţiilor, preţul lemnului a crescut foarte mult. Pentru că nu mai există o cotă de lemn pentru populaţie la un preţ mai avantajos, - cel pe care îl practicăm acum este comparabil cu preţul pentru agenţii economici - cred că în perioada următoare presiunea asupra pădurii va creşte din nou foarte mult, mai ales în ceea ce priveşte lemnul de foc. Or, dacă vom continua să valorificăm acest lemn cu 80 lei noi metrul cub, vom avea probleme în multe zone ale judeţului, pentru că, se ştie, sunt mulţi oameni săraci, gazul metan e încă o raritate în sate, iar curentul electric este foarte scump.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2007

Vizualizari: 848



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI