Fără prejudecăţi, despre Organismele Modificate Genetic

În numărul trecut al revistei noastre am prezentat câteva dintre opiniile oamenilor de ştiinţă şi ale oficialităţilor privind Organismele Modificate Genetic. În rândurile ce urmează oferim posibilitatea practicienilor să-şi spună punctul de vedere.

Curt Raasch, fermier din Odebolt-Iowa a expus, din punctul de vedere al unui cunoscător, avantajele cultivării OMG. El cultivă în fiecare an suprafeţe mari cu soia şi porumb modificate genetic, producţia fiind împărţită între îngrăşătoria proprie de vite şi porcine, o fabrică de etanol, una de biodiesel şi o unitate de procesare a soiei. Domnul Raasch a adus numeroase argumente pentru cultivarea acestor plante, menţionând că, deşi cheltuielile cu seminţele OMG sunt mai mari decât cele pentru culturile convenţionale, ele sunt mult mai rentabile: „Majoritatea acestor culturi sunt obţinute fără lucrări ale solului, fapt ce reduce cheltuielile şi protejează solul de fenomenul eroziunii. Cantitatea de erbicide şi insecticide utilizate pentru culturile OMG este mult mai mică, aşadar putem spune că aceste culturi sunt benefice şi mediului.“ Pe lângă multe alte avantaje enumerate, fermierul şi-a manifestat şi nedumerirea faţă de decizia Uniunii Europene de a nu cultiva OMG-uri, afirmând că situaţia dezavantajează mult agricultorii şi că „dacă Europa nu se va deschide către aceste culturi, sectorul ei agricol va rămâne în urma restului lumii, atât ca productivitate cât şi ca eficienţă.“

În program a fost inclusă şi prezentarea unui studiu de caz cu privire la situaţia culturilor modificate genetic în Spania. Domnul Jorge de Saja, director general al Confederaţiei Spaniole a Producătorilor de Furaje şi a mai multor asociaţii din industria alimentară, şi-a manifestat la rândul său îngrijorarea faţă de viitorul industriei alimentare şi a celei furajere atât în Spania, cât şi la nivelul Uniunii. Din datele prezentate am reţinut că, în Spania, 98,7 % din cantitatea de soia utilizată în industria alimentară provine din soia modificată genetic, importată din SUA, Brazilia sau Argentina. Domnul Jorge de Saja a subliniat că legislaţia privind cultivarea OMG-urilor a avut un impact economic negativ asupra industriei alimentare şi a celei de furaje la nivelul întregii Uniuni şi că producătorii de aici nu vor putea merge mai departe fără aceste culturi.

În prezent, cu ajutorul biotehnologiei sunt dezvoltate programe speciale de cercetare pentru:

Doamna Martina Newell, cercetător în cadrul Programului de Biotehnologii la Universitatea din California, a făcut o trecere în revistă a tuturor beneficiilor aduse de utilizarea OMG-urilor. Domnia sa afirmă că aceste culturi au un randament crescut ce permite obţinerea de alimente, furaje şi combustibili de calitate, cu minimum de input-uri. Vorbind despre protecţia mediului, ea spune că UE trebuie să permită utilizarea acestor tehnologii mai sustenabile, deoarece „randamentul crescut cruţă terenul mai bine decât aşa-numitele practici agricole neagresive faţă de habitatul natural.“

După înşiruirea aspectelor de ordin ştiinţific privind conţinutul nutritiv, studiile de toxicitate, potenţialul alergenic şi impactul ecologic, cercetătoarea a mai precizat că o singură varietate de soia MG trece prin 1.800 de analize distincte, cu mult mai multe şi mai amănunţite decât soiurile convenţionale. Doamna Newell încheie cu nevoia Comisiei Europene de a lua măsuri urgente „pentru a evita efectele negative asupra producţiei animaliere şi agricole din Uniunea Europeană“.

Cuvântul de încheiere i-a aparţinut domnului academician Păun Ion Otiman, care a ţinut să precizeze că România a avut numai de pierdut din urma deciziei de a nu cultiva soia modificată genetic şi că, spre beneficiul agricultorilor români, cei care ne reprezintă la Bruxelles ar trebui să aibă o atitudine mai curajoasă şi mai responsabilă în acest domeniu atât de important al biotehnologiilor.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu