Cum lucrăm solul în această primăvară

După o toamnă şi o iarnă relativ sărace în precipitaţii, mai peste tot în ţară, cerinţa principală în această primăvară este conservarea apei în sol prin toate mijloacele.

În perioada de toamnă s-au însămânţat cca 2.330.000 ha cu diferite culturi, urmând ca în primăvară să se însămânţeze peste 6.300.000 ha. Din păcate, la intrarea în iarnă rămăseseră nearate aproape 4.750.000 ha.

Avându-se în vedere aceste situaţii, trebuie bine stabilită strategia lucrărilor solului în această primăvară.

1. Terenurile arate din toamnă şi intrate în iarnă bine mărunţite şi nivelate se vor folosi, cu precădere, pentru însămânţarea culturilor din urgenţa I (mazăre, muştar, rapiţă şi orzoaică de primăvară etc.). Ele se zvântă uniform şi mai devreme, putându-se intra la semănat foarte timpuriu, în mustul zăpezii.

Pentru pregătirea patului germinativ, în cazul culturilor însămânţate până la adâncimea de 2-3 cm, nu este necesară nicio lucrare deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde în sol la această adâncime. În cazul când terenul este uşor tasat sau are crustă şi pentru culturile semănate mai adânc se efectuează o lucrare cu grapa cu colţi. Este o mare greşeală ca în asemenea situaţie să se folosească grapa cu discuri.

2. Suprafeţele arate toamna târziu sau în ferestrele iernii, denivelate şi cu multe resturi vegetale la suprafaţă, se vor lucra cu grapa cu discuri prevăzută cu lamă nivelatoare şi în agregat cu grapa cu colţi reglabili, cât mai timpuriu, dacă se poate în ferestrele iernii, astfel încât până la însămânţare să mai parcurgă fenomenul de îngheţ-dezgheţ şi să mai acumuleze ceva apă, pentru a reface pe cea pierdută la lucrarea cu grapa cu discuri.

În situaţia când până la însămânţarea culturilor din epoca a II-a nu apar buruieni, nu trebuie efectuată nicio lucrare deoarece stratul de la suprafaţa solului se usucă şi poate constitui un tampon, care împiedică pierderea apei prin evaporare. Dacă încep să apară buruieni (anuale), acestea pot fi distruse printr-o lucrare cu grapa cu colţi sau cu sapa rotativă.

În preziua sau în ziua semănatului se efectuează pregătirea patului germinativ cu combinatorul care lucrează până la adâncimea de încorporare a seminţei. Nu se foloseşte grapa cu discuri deoarece se pierd peste 25 mm din apa acumulată în sol, iar terenul se tasează şi pământul răscolit până la 8-12 cm nu este un bun pat germinativ.

3. Cea mai mare suprafaţă o reprezintă terenurile nearate. Cu acestea trebuie procedat în felul următor:

• dacă desprimăvărarea este timpurie, se poate efectua o arătură la 16-18 cm cu plugul în agregat cu grapă. Dacă ulterior apar perioade de îngheţ-dezgheţ este foarte bine deoarece se realizează o mărunţire şi aşezare a solului, iar eventualele precipitaţii completează rezerva de apă din sol;

• în situaţia când desprimăvărarea întârzie se renunţă la arătură, iar terenul se lucrează cu grapa, cu discuri grea, urmată de grapa cu discuri uşoară, iar în preajma semănatului se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul;

• parcelele cu sol greu şi compactate sau cele masiv îmburuienate, în special cu buruieni perene, suntem nevoiţi să le arăm asumându-ne riscurile provocate de pierderile mari de apă din sol şi întârzierea epocii de semănat care duc la scăderea producţiei (cu 15-25% la porumb, cu 30-40% la floarea-soarelui, cu 50% la mazăre şi sfeclă);

• pe suprafeţele tasate, dar mai puţin îmburuienate, se poate efectua afânarea solului prin lucrarea cu cizelul, urmată de lucrarea cu grapa cu discuri uşoară şi, în final, pregătirea patului germinativ cu combinatorul, până la adâncimea de semănat.

La pregătirea patului germinativ se pot aplica îngrăşămintele complexe şi erbicidele înainte de semănat care sunt încorporate în sol până la adâncimea de 4-5 cm, adică în zona unde germinează peste 95% din seminţele de buruieni.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu