„Căile“ banilor europeni (I) > REVISTA LUMEA SATULUI

Una dintre temerile integrării era aceea că programul SAPARD va dispărea şi fermierii nu vor mai primi sprijinul de care s-au bucurat în perioada derulării acestuia. Cel care va continua să finanţeze atât unele măsuri mai vechi, dar şi altele adresate agriculturii este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Pentru a afla ce măsuri noi aduce acest program am stat de vorbă cu doamna Cornelia Harabagiu, director general al Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală.

Rep.: La ce fonduri să ne aşteptăm acum, după aderare, şi care este rolul Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală în derularea acestora?

C:H.: Direcţia noastră este o autoritate de management atât pentru programul Sapard, cât şi pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Dacă prin programul de preaderare Sapard României i s-au alocat 1,5 miliarde de euro pentru cele 10 măsuri, începând cu 2007 prin programul dedicat postaderării, FEADR- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, vom beneficia de 8,022 miliarde de euro - reprezentând contribuţia Uniunii Europene, la care se adaugă contribuţia publică de la bugetul de stat şi, după caz, cea privată sau de la bugetele locale.

Rep.: Cum vom putea intra în posesia acestor bani?

C.H.: Pentru a putea beneficia de ei, România trebuie să aprobe două documente. Planul Naţional Strategic care cuprinde toate acţiunile, strategiile, priorităţile financiare, sectoriale şi, bineînţeles, modul în care noi vom corela sprijinul acordat din pilonul 2- cel de dezvoltare rurală şi pilonul 1- plăţile directe, de partea de mecanisme de piaţă.

Al doilea document care trebuie aprobat este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care cuprinde de fapt toate măsurile. Acestea sunt scheme de investiţii sau de sprijin pe baza cărora se pot accesa banii. Ele vor fi organizate pe patru direcţii. Prima este „Creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar şi silvic“. Pe această axă, România s-a hotărât să aloce cei mai mulţi bani, şi anume 45% din fonduri, care înseamnă 3,26 miliarde euro.

Cea de-a doua direcţie este „Gospodărirea terenurilor agricole şi silvice“, căreia îi sunt alocate 1,8 miliarde euro, a treia este „ Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural“ şi reprezintă 30 % din total, adică 2,12 miliarde euro, iar ultima este Programul Leader, cu 0,18 miliarde euro alocate.

C.H.: Ca să putem vorbi de beneficiari trebuie să existe măsuri, deoarece diferă în funcţie de schema de sprijin. În axa 1, de exemplu, una dintre cele mai importante măsuri este cea care ţine de modernizarea fermelor, unităţilor de procesare de carne şi lapte, iar aici beneficiarii sunt agenţi economici, fermieri organizaţi în diferite forme juridice, fie în asociaţii familiale, fie societăţi comerciale, deci nu există o restricţie în acest sens.

Există aici o condiţie şi este bine de menţionat: vor beneficia de fonduri pentru sectorul de lapte doar cei care au solicitat şi au obţinut dreptul la cotă, la fel şi la procesare. Ca noutate pentru investiţiile în procesare carne, lapte, aici beneficiarii sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, microîntreprinderi din sectorul silvic, iar pentru sectorul agricol microîntreprinderi şi IMM-uri.

C.H.: Maximul de cofinanţare acordat este de 50% şi se acceptă investiţii legate de procesul tehnologic, construcţii aferente investiţiei, echipamente şi utilaje specifice procesării, laboratoare necesare testării calităţii, deci absolut tot ce ţine de lanţul tehnologic.

Rep.: Ce alte măsuri credeţi că vor avea un impact deosebit în dezvoltarea rurală şi care sunt potenţialii beneficiari?

C.H.: O măsură care va prezenta o importanţă deosebită va fi aceea dedicată fermelor de susbzistenţă, ai cărei beneficiari vor fi fermierii încadraţi la aceasă categorie şi care vor primi 1.500 de euro pe an, timp de 5 ani, condiţionat de prezentarea unui plan de afaceri, de dezvoltare a fermei şi o listă cu investiţiile ce urmează să se realizeze.

Mai regăsim o altă măsură adaptată noilor condiţii, care a avut un mare succes în programul SAPARD, şi anume „Investiţii pentru modernizarea infrastructurii agricole şi silvice“ cu o destinaţie foarte clară: producători agricoli, asociaţii, consilii locale, deţinători de păduri.

Prin aceasta vor fi susţinute lucrările de protecţie a terenurilor împotriva inundaţiilor, construcţia şi modernizarea drumurilor agricole, dar cu utilitate publică, sisteme de irigaţii pentru ferme private, sisteme de alimentare cu apă, canalizare, staţii de epurare şi, ca noutate, chiar alimentarea cu energie electrică, în condiţiile în care ferma nu este branşată la sistemul central.

O altă măsură tot din axa 1, începută din programul Sapard, este aceea de „Sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători“. Vor fi finanţate acele grupuri de producători care sunt recunoscute începând cu data aderării şi primesc un sprijin anual sub forma unui procent din cifra de afaceri, dar care să arate că ei au valorificat în comun producţia. Practic, proprietăţile nu sunt puse împreună, ci doar activitatea lor. Rezultatul producţiei trebuie să se valorifice la comun.

Beneficiarii sunt grupurile de producători, iar sprijinul este de 100 %. O altă măsură deosebit de importantă din punctul de vedere al impactului pe care îl va avea în accesarea fondurilor sunt „Serviciile de consultanţă agricolă şi silvică“. Vor fi plătiţi din bani publici consultanţi pentru a efectua partea de plan de afaceri, partea economică necesară prezentării unui proiect de către fermieri în cadrul modernizării fermelor, producători agricoli şi deţinători de păduri.

Rep. : Da, chiar vroiam să vă întreb cum o să se descurce fermierul de rând cu planul de afaceri, proiecte şi cu toate celelalte cerinţe care condiţionează obţinerea sprijinului?

C.H.: Pentru a putea derula acest program, Ministerul Agriculturii va recurge la selecţia unor consultanţi la nivelul fiecărui judeţ, care să facă proiectele. Aşadar, măsurile care vor face obiectul acestui serviciu de consiliere sunt „Modernizarea exploataţiilor agricole“ şi „Sprijinul fermelor de subzistenţă“, precum şi cele din sectorul silvic.

Pentru împăduriri sau la investiţii primare în procesarea produselor silvice, la fel deţinătorul de pădure va trebui să prezinte un plan de afacere, un plan de management al pădurii, unul de amenajament. Toate aceste aspecte legate de consultanţă sunt finanţate de aceeaşi măsură care este sută la sută publică. Pentru celelalte măsuri, cum sunt procesare carne, lapte etc., consultanţa este decontată, ca şi la Sapard, în cadrul proiectului.

Există această posibilitate ca maximum 12% din costul proiectului să reprezinte managementul de proiect, inclusiv plata inginerilor arhitecţi, autorizaţii, certificate, studii de fezabilitate, memoriu justificativ şi tot ce însemna pregătirea de proiect.
Pentru că tot a venit vorba de păduri, o altă măsură din axa 1 se referă la acest domeniu, şi anume „Investiţiile pentru creşterea eficienţei economice a pădurilor“.

Conţine investiţii pentru achiziţionarea de material de plantat, echipamente specifice pentru activitatea de recoltare, tăiere, gospodărirea pădurilor, în general toate acestea având ca obiectiv ecologizarea şi păstrarea pădurii prin activităţi corecte, eficiente fără a dăuna pădurii. Cam acestea sunt măsurile de la axa 1.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu